Kiss Imola - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania (Satu Mare, 1999)
Kiss Imola: Construcţii ecleziastice cu plan central. Rotonda din Pelişor
83 păstrat decât capela cimiterială, care cu timpul a fost mărită, transformată în biserică parohială. Divald înşiră şi rotonda din Pelişor în această categorie33. Szőnyi Ottó în lucararea consacrată bisericilor vechi afirmă că bisericile romanice cu plan central şi cvadrilob nu vor fi tratate, deoarece „nu o destinaţie iniţială"34. Această observaţie oglindeşte faptul, că în perioada interbelică în istoriografia de specialitate destinaţia edificiilor cu plan central nu era deplin lămurită. Prezenţa edificiilor ecleziastice cu plan central este semnalată şi de Gerevich Tibor în cartea sa intitulată „Monumente romanice din Ungaria"35. Fără să lămurească originea ori destinaţia rotondei de la Pelişor, Gerevich este de părere că aceste capele cu plan central nu serveau întotdeauna drept capele cimiteriale sau osuare. Ele s-au răspândit în secolele XII-XIII în Austria, Bavaria, Cehia, Moravia36 37. Legat de Pelişor, Gerevich subliniază faptul că are un plan deosebit de interesant având navă circulară şi absidă dreptunghiulară’7. Trecând în revistă bisericile reformate Kovátcs J. István explică forma circulară neschimbată a navei bisericii de la Pelişor prin faptul că de la început a asigurat spaţiul adecvat credincioşilor, astfel nu a mai fost necesară lărgirea sa3*. Prezentarea unui monument de arhitectură, care este dispărut de aproape un secol, pune în mare dificultate cercetătorul, care nu se poate baza decât pe descrierile contemporanilor şi un plan executat de Schulcz Ferencz în 1864. La Direcţia Monumentelor de la Budapesta se mai păstrează un desen aparţinând tot lui Schulcz Ferencz purtând aceeaşi dată ca şi cel anterior (fig. 7.). Este un document deosebit de preţios, inedit, cu ajutorul căruia se poate reconstitui imaginea rotondei din Pelişor. Rotonda care în 1864 servea ca biserică reformată era împrejmuită cu un gard de lemn. Intrarea în curte se făcea sub tumul clopotniţă construit din lemn, sub formă de trunchi de piramidă ce se continuă cu o prismă dreaptă patrulateră. Deasupra se afla galeria cu patru stâlpi de susţinere, fiecare cu trei braţe, având şi rol decorativ, dar şi de susţinere a coifului în patru ape, din mijlocul căruia se înălţa săgeata. Biserica era formată dintr-o navă circulară, de care se leagă absida dreptunghiulară spre răsărit, iar spre apus pronaosul adăugat ulterior (secolul al XVIII-lea). Nava era acoperită cu şindrilă, iar tumul era scund. Desenul redă cele două ferestre ale navei, aflate în peretele sudic, purtând pecetea stilului romanic pur, de formă 33 ibidem 34 Szőnyi Ottó, Régi magyar templomok, Budapest, f. a. p. 27. 3' Gerevich Tibor, Magyarország románkori műemlékei, Budapest, 1038, p. 33. 36 Ibidem 37 ibidem '* Kováts .1. István, Magyar református templomok, voi. I., Budapest, 1942, p. 212.
