Kiss Imola - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania (Satu Mare, 1999)
Kiss Imola: Construcţii ecleziastice cu plan central. Rotonda din Pelişor
79 împărtăşeşte părerea istoricului de artă Virgil Vătăşianu, afirmând că biserica de la Geoagiu de Jos a jucat în perioada romanică rolul unei capele cimiteriale alături de Pelişor". Gervers Molnár Vera trece atât rotonda de la Geoagiu de Jos cât şi toate celelalte edificii de tip central din Transilvania, cu excepţia baptisteriului din Alba Iulia în categoria bisericilor parohiale, datând-o în prima jumătate a secolului al XIII-lea11 12. Credem că aceste capele pe care le vom trece succint în revistă par a fi fost mai toate capele cimiteriale, uneori poate şi cu funcţii mai complexe, devenite însă abia ulterior capele sau biserici parohiale, adăugându-li-se atunci o absidă. Cu ocazia săpăturilor arheologice efectuate în anul 1975 la Cluj Mănăştur de Petre Iambor şi Ştefan Matei, au fost descoperite urmele unei rotonde ce se încadrează în aria bisericilor de tip central hexalobat, fiind circulară în exterior şi hexalobat în interior13. Autorii sunt de părere că în urma distrugerilor pricinuite la Cluj-Mănăştur de invazia tătară din 1241, în programul de reconstrucţie iniţiat de călugării benedictini a intrat şi ridicarea unei rotonde14 15. Rotonda din Cluj-Mănăştur, situată la nord de biserica mănăstirii, trebuia să fi servit drept capelă cimiterială. Vasi le Drăguţ în „Arta românească" ne informează despre existenţa unei rotonde la Ilidia, descoperită în urma unor săpături arheologice efectuate cu ocazia campaniei din 1969 de Ilie Uzum şi Gheorghe Lazarovici'f Pe „Dealul Obliţa", situat la sud-vest de vatra satului, autorii au identificat prin sondaj o biserică sau o capelă cimiterială de plan circular cu o nişă spre răsărit formând absida altarului. însă cercetările ulterioare întreprinse anul următor (1970) de Ilie Uzum şi Ştefan Matei au aruncat o lumină nouă asupra presupusei rotonde de la Ilidia, descoperind că era vorba, de fapt, de o biserică sală cu altar pătrat16. Astfel, presupusa rotondă din Ilidia trece în categoria bisericilor sală cu absidă pătrată. Pe teritoriul României istografia de artă a consemnat în afară de Pelişor patru biserici cu plan central, care pot fî trecute toate în categoria rotondelor de plan cvadrilob. Capela Sf Ana situată pe o înălţime deasupra oraşului Sf. Gheorghe, iniţial a avut un plan cvadrilob absida din apus fiind distrusă în 11 Paul Niedermaier, Concepţia bisericilor romanice din Transilvanis, în „Ars Transilvaniae", Bucureşti, 1996, p. 13. 12 Gervers Molnár Vera, op. cit., p. 36. 13 Petre Iambor, Ştefan Matei, Incinta foritifîcată de la Cluj-Mănăştur (sec, IX-XIV), în „Acta Musei Napocensis", 1979,p. 606-611. 14 ibidem, p. 608. 15 Vasile Drăguţ, Arta românească, voi. L, Bucureşti, 1982, p. 92. şi Ilie Uzum, Gheorghe Lazarovici, Aşezarea feudală Ilidia, în lumina izvoarelor scrise şi a cercetărilor arheologice, în „Banatica", Reşiţa, 1971, p. 161. 16 Ştefan Matei, Ilie Uzum, Date noi asupra bisericii şi forticafiei de la Ilidia, în „Acta Musei Napocensis", din 1972, p. 555.
