Kiss Imola - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania (Satu Mare, 1999)
Adrian Andrei Rusu: Capela din Cetatea Rîşnovului (jud. Braşov). Reinterpretarea unui monument arheologic
71 descopere nu numai alte analogii, dar şi explicaţii de funcţionalitate care să se potrivească teritoriului din jurul Braşovului medieval. Deja în paragrafele anterioare a fost atacat şi capitolul duratei de folosire a monumentului. Considerăm că funcţionarea capelei nu a fost, în nici un caz, una de scurtă durată astfel cum s-a acreditat până în prezent în bibliografie. Cercetările vechi au indicat faptul că înaintea faţadei de vest existaseră două pavaje suprapuse14. în structura pilaştrilor care sprijineau arcul de triumf este semnalată şi cărămidă15, în contrast cu toţi ceilalţi pereţi, fapt care conduce la certitudinea, dacă nu a adosării ulterioare (cum de altfel pare să o sugereze şi lipsa fundaţiilor unitare), măcar la o reparaţie importantă. Pentru dovedirea longevităţii construcţiei, mai invocăm şi prezenţa unui nivel stratigrafie intermediar, observat de către noi, şi marcat în documentul stratigrafie, a cărui consistenţă conduce obligatoriu la concluzia existenţei unei reparaţii superficiale a capelei. Descoperirea, în cercetările arheologice anterioare, a unei monede din secolul al XVI-lea, ca şi a unor fragmente ceramice definite ca feudale târzii şi parţial smălţuite, pare să confirme faptul că capela a fost distrusă la Reformă ori curând după succesul ei. Se poate utiliza încă termenul ante quem al atestării capelei din incinta superioară (în jurul anului 1630). în legătură cu sfârşitul capelei rîşnovene, s-a constatat în secţiunea S 9, că dărâmarea zidului de incintă a început înaintea capelei, fapt pe care îl considerăm esenţial pentru a arăta că avem de-a face cu un monument ecleziastic care a funcţionat o vreme destul de îndelungată, chiar şi după scoaterea din uz ori neglijarea fortificaţiei învecinate. Distrugerea capelei catolice şi ridicarea celei luterane este în acord şi cu interpretarea pe care o acordăm, în general, funcţiei cetăţii inferioare, începând cu veacul susmenţionat (XVI). în final, credem că ar fi necesar să ne aplecăm în modul cel mai stăruitor asupra zestrei de edificii care s-ar putea categorisi în biserici dispărute ori, mai special şi mai restrictiv, în categoria de biserici arheologice. Absenţa informaţiei documentare, care să le fie asociate, le transformă în adevărate probe de interpretare a realităţilor sociale, religioase, artistice şi politice ale epocilor în care au trăit. Lista ilustraţiilor - List of illustrations Fig. 1. Amplasarea capelei de la Rîşnov, potrivit unei fotografii aeriene Fig. 1. The position of the chapel from Râşnov, according to an air photograph Fig. 2. Planul capelei (după Fl. Costea) Fig. 2. The plan of the chapeljafter FI. Costea) 34 35 34 FI.Costea, Cercetările arheologice de la Rîsnov-cetate..., p.54. 35 Ibidem, p.44.
