Kiss Imola - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania (Satu Mare, 1999)
Emődi Tamás: Cercetări efectuate la Biserica reformată din Săcuieni (jud. Bihor)
197 Datorită informaţiilor de ordin stilistic şi cronologic pe care le furnizează, o atenţie deosebită merită acordată fragmentelor arhitectonice şi sculpturale provenite din săpături şi din înzidirile ulterioare. La realizarea fundaţiei din SIX au fost refolosite şi pietre profilate printre care fragmentul unei coloane angajate din calcar terţiar de culoare cenuşie deschisă şi o piesă de planul unui sector de cerc profilată cu o scoţie care facea parte din baza sau din cornişa superioară a unei absidiole sau rotonde cu raza exterioară de cca. 2,15-2,20m. Tipul de piatră folosit, gresia permiană roşie, de granulaţie mare, este relativ rar întâlnit la monumente arhitecturale, fiind caracteristic pentru o serie de biserici romanice timpurii55. Este unul dintre motivele pentru care aceste piese pot fi legate de alte câteva fragmente descoperite în zidurile gardului palatului Stubenberg - fost Dietrichstein - din localitate, construit în cursul secolelor al XVIII-XIX-lea, aflat la câteva sute de metri sud-est de biserică. Astfel acelaşi tip de gresie s-a folosit la două fragmente de bază profilate cu o alternanţă de tor - listei vertical - scoţie - listei oblic - tor, la piesa cubică a unei frize de arcuri cu profilul format din două retrageri şi la baza unei coloane geminate formate dintr-o plintă - profilată la extremităţi cu scoţii - pe care se aşează cele două baze circulare cu toruri înalte şi trei perechi de elemente ovoidale la colţuri56. Toate fragmentele par să aibă aceeaşi provenienţă şi pot fi datate în secolul al XlI-lea. Soclul profilat şi baza coloanei geminate indică clar o astfel de încadrare, în primul rând piesa din urmâ dar şi friza de arcuri având analogii perfecte în lapidariul Muzeului orădean57. Aici au ajuns mai multe fragmente de friză, baze, fusuri şi capiteluri de coloane geminate, toate din gresie permiană roşie în urma săpăturilor arheologice din anii 1881-1883 efectuate în cetatea din Oradea, pe locul catedralei episcopale medievale. Baze de coloane asemănătoare se mai cunosc din Pannonhalma, Noszvaj şi Eger, toate din secolul al XII-lea5K. în ceea ce priveşte provenienţa acestor fragmente se impun mai multe posibilităţi: este poate întâmplător, că atât pe clopotul mic al catedralei medievale din Oradea cât şi pe clopotul din Valea lui Mihai turnat în 1491 la Oradea figurau inscripţii cu numele evangheliştilor, ce-i drept la cea din urmă forma era de MATHEVS: Bunyitay, op. cit., III, p. 272. 55 Piatra este semnalată în mai multe locuri din Munţii Pădurea Craiului în bazinul văii Crişului Repede şi al Crişului Negru. 56 în acelaşi loc am găsit şi patru piese paralelipipedice curbate din gresie albă, provenite probabil din asizele unui parament circular. 57 Pentru soclul profilat vezi Marosi Ernő, Die Anfänge der Gotik in Ungarn, Budapest, 1984. 11g. XXX. 1,2,3 - profilurile bazelor din palatul regal din Esztergom de la sfârşitul sec. al XlI-lea; pentru frizele de arcuri vezi Váradi kőtöredékek, red. Kemy Terézia, Budapest, 1989, Cat. nr. 15,16, fig. 9, 10 iar pentru baza de coloane Váradi kőtéredékek, p. 23.24, Cat. nr. 1,2,4, fig. 7,8,11. Mons Sacer. 996-1996. Pannonhalma ezer éve, voi. I, Pannonhalma, 1996, Cat. nr. II. 9.; Kozák Károly-Sedlmayr János, Az egri vár középkori kőtára, Eger, 1987, p. 12-15.
