Kiss Imola - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania (Satu Mare, 1999)
Corina Popa: Consideraţii privind arhitectura şi sculptura decorativă ale bisericii evanghelice din Richiş
169 laterale, la Sebeş bazilica romanică cu nava centrală boltită în forme cisterciene, a fost lărgită şi reboltită în epocă gotică târzie. în mediul rural bazilica reprezentase soluţia preferată în romanic, prezentând chiar câteva variante: bazilica scurtă cu cor şi absidiole laterale, cu sau iară turn masiv în vest, bazilica lungă cu un tum şi mai rar cu două turnuri16. în condiţiile în care săpăturile arheologice confirmă existenţa unei serii de bazilici romanice ce au precedat construcţiile gotice, putem admite ca populaţia rurală a rămas mai ataşată acestui plan de biserică şi că numai sau mai ales fortificările acestora de la sfârşitul secolului al XV-lea au dus la înpuţinarea lor şi în consecinţă la falsa impresie că bazilica era demodată în Transilvania gotică. în epoca gotică s-au construit bazilicile de la Mălâncrav (cca 1400) tăvănită şi cu un turn pe vest, cea din Rîşnov datând de la sfârşitul secolului al XIV-lea reboltită în goticul târziu, cea din Aţei cu transept şi tum pe vest, dar care prezintă şi elemente cisterciene cum sunt ferestrele dreptunghiulare ale navei centrale, care pot fi eventual părţi ale unei biserici mai vechi?. Biserica din Richiş se apropie ca dimensiuni de ultimele două, dar se înrudeşte ca plan cel mai mult cu biserica din Cristian, Sibiu. Aceasta este singura biserică ale cărei nave laterale se continuă cu două altare laterale, e deasemenea lipsită de transept, dar prezintă un masiv turn pe vest, element tipic construcţiilor romanice din zona Sibiului. Prezenţa capelelor laterale a fost considerată de V.Vătăşianu ca amintind de biserica Sf. Mihail din Cluj, dar considerăm că ea ar putea deriva eventual din absidiolele ce încheie, în mod curent, navele laterale romanice. Chiar dacă acum se mai păstrează două lespezi funerare în sacristie, ele trebuie să fi fost transferate din capela de sud. Această distribuţie de funcţii era curentă în Evul mediu. Acest spaţiu putea fi rezervat fruntaşilor comunităţii, poate sub paviment să se afle un osuar. Lipsa turnului de vest la biserica din Richiş este o particularitate ce merită remarcată. Biserica din Sibiu prelua tradiţia locală a bazilicilor romanice cu un singur turn, formula ce se repetă la Aţei, Malîncrav, Rîşnov. Lipsa turnului vestic reprezintă o caracteristică "modernă", o particularitate a goticului matur şi târziu în care unitatea spaţiala interioară se exprimă în exterior prin volumul monolit al clădirii. Biserici gotice concepute cu turnuri pe vest cum sunt biserica Neagră din Braşov şi Sf. Mihail din Cluj au rămas cu un turn sau chiar fără, construcţii noi ca biserica din Biertan au fost proiectate de la început fără turnuri. Celebra biserica Sf. Cruce din Schwäbisch -Gmünd este un exemplu tipic pentru arhitectura parleriană ce propunea un nou tip de spaţiu şi de Volumetrie arhitecturală, caracterizată prin unitate şi monumentalitate. în cazul bisericii din Richiş se pare că actualul tum clopotniţă să fi făcut parte iniţial din turnurile zidului de incintă şi chiar să fi avut o dublă funcţie de la început. O problema controversată privind biserica din Richiş este cea a transeptului. Spaţiul interior al clădirii aşa cum apare acum, pare a materializa * VI, 16 P. Niedermaier, Concepţia bisericilor romanice din Transilvania, Ars Transsilvaniae VI, 1996, p. 5-25. fig. 12, 18, 19, 20.
