Kiss Imola - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania (Satu Mare, 1999)
Ileana Burnichioiu: Despre tipologizare în arhitectură: Bisericile gotice din Transilvania cu închideri de altar în ax
110 primul rând hunedorean6. Opinia s-a bazat deci pe un “inventar” incomplet care arăta că, în această zonă, varianta discutată se regăseşte în mai multe locuri decât în restul provinciei, dar şi pe ideea că prototipul transilvănean al seriei ar fi capela castelului din Hunedoara. Interpretarea lor în acest sens a fost dusă mai departe odată cu descoperirea aceleiaşi soluţii constructive şi la unul dintre edificiile de zid ale centrului Transilvaniei, presupus ortodox, biserica din Sănduleşti; astfel, alături de monumentele hunedorene, lăcaşul din Sănduleşti ar exprima “o unitate constructivă românească“, care s-ar susţine şi prin analogiile din arhitectura de lemn, mai numeroase în centrul Transilvaniei7. Dar anacronismul unor corespondenţe dintre arhitectura medievală din lemn şi cea din zid au mai fost discutate şi cu alte prilejuri în literatura de specialitate8. Ne limităm să precizăm doar că, pentru acest tip de plan specific gotic, analogiile propuse din rândul arhitecturii din lemn9 10 11 se datează cu mult după limita superioară a tipologiei, stabilită pentru secolul al XVII-lea"1. La bisericile de zid varianta de plan menţionată se regăseşte în mai multe cazuri în Transilvania de cât se cunoaşte în mod curent, fiind semnalată şi la bisericile din Buia şi din Tâmăvioara (ambele din jud. Sibiu)", biserica reformată din Căpeni (jud. Covasna)12, biserica romanocatolică din Racu (jud. Harghita)13 şi la cele reformate din Săcuieni (jud. Bihor) şi Sâncraiu (jud. Cluj)14, ca şi la biserica din Veseuş (jud. Alba)15. 6 V. Vătăşianu, op. cit., p. 566; Eugenia Greceanu, Influenta gotică..., p. 50-51; eadem, Spread ofbyzantine traditions..., p. 202-204. Teza a fost preluată cu succes în literatura de specialitate şi apare ori de câte ori se fac referiri la unul din monumentele menţionate. 7 Ioana Cristache-Panait, M. Daia, Biserica românească din Sănduleşti (jud. Cluj), în Revista Muzeelor si Monumentelor. Monumente Istorice si de Artă, nr. 2, 1974, p. 86. s Despre incertitudinea derivării planimetriei noastre din arhitectura din lemn, pe baza argumentelor de tehnică constructivă şi comparaţiei cu mediul arhitecturii gotice central-europene, Eugenia Greceanu, Influenta gotică..., p. 39; de asemenea, alte argumente care atrag atenţia asupra lipsei de date despre arhitectura medievală din lemn pentru eventuale comparaţii planimetrice sau structive, la A. A. Rusu, Bisericile româneşti din Transilvania si Ungaria in secolul al XV-lea, în Mediaevalia Transilvanica, I, nr. 1-2,1997, p. 19-20. 9 Ioana Cristache Panait, M. Daia, op. cit., p. 86. 10 Eugenia Greceanu, Ţara Făgăraşului, zonă de iradiaţie a arhitecturii de la sud de Carpati, în Buletinul Monumentelor Istorice, 39, nr. 2, 1970; eadem, Influenţa gotică.... p. 50-51. 11 H. Fabini, Atlas der siebenbürgische-sachsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, I, Sibiu, 1998, p. 49-51, respectiv, p. 376-377. 12 Entz G., Erdély építészete a 14-16. században, Kolozsvár, 1996, p. 141, 203; Emodi T., op. cit. 13 Bencze Z., Szekér G., op. cit., p. 21; Gyöngyössy J., Székelyföldi vártemplomok, Budapest, 1995, p. 96-100. 14 Entz G., Erdély építészete..., 1994, p. 105-106; Emődi T., op. cit.
