Kiss Imola - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania (Satu Mare, 1999)
Ileana Burnichioiu: Despre tipologizare în arhitectură: Bisericile gotice din Transilvania cu închideri de altar în ax
108 preferinţei şi preocupării unor şantiere gotice pentru o altfel de organizare a spaţiului liturgic; prin adoptarea ei s-ar da un aspect mai dinamic sanctuarului încheiat în unghi la extremitatea estică* 2. în Transilvania, acelaşi gen de construcţii poartă amprenta mai generală a unei arhitecturi de periferie, cu dimensiuni mai reduse, lipsite uneori de acurateţe stilistică, cu o serie de modificări intervenite în timp, care le fac dificil de studiat doar în funcţie de trăsături formale. Semnificativ pentru abordarea propusă este să urmărim în ce mod sa constituit seria menţionată, cum a fost utilizată în literatura de specialitate şi mai ales, care sunt câteva din clişeele care s-au impus odată cu acest subiect în istoriografia românească. Pentru Transilvania, departajarea construcţiilor medievale de cult, sau remarcat închideri estice în ax printr-un număr par de laturi, s-a realizat treptat, pe măsură ce s-au extins cercetările de teren, cercetări care au fost în mare parte de arhitectură şi doar excepţional de arheologie. Un rol însemnat în crearea acestei grupe distincte de edificii l-au avut mai ales studiile Eugeniei Greceanu care au urmărit de fapt, influenţele manifestate de gotic asupra arhitecturii bisericilor româneşti de zid3. Astfel, înserierea lor s-a realizat oarecum indirect, a avut de la bun început un caracter parţial, pentru că nu alătura multe din exemplele care se puteau cita pentru arhitectura maghiară sau săsească şi a rămas un demers oarecum izolat din perspectiva celorlalte două istoriografii ale provinciei. Tipologia pe care o analizăm a ajuns să includă: fostul lăcaş reformat din Baţa (jud. Bistriţa-Năsăud), bisericile ortodoxe Sf. Arhangheli din Băcâia, Sf. Nicolae din Bârsău, Pogorârea Sf. Duh din Cinciş (toate din jud. Hunedoara; ultima dispărută), Cuvioasa Paraschiva din Comăna de Jos şi Adormirea Maicii Domnului din Comăna de Sus (jud. Braşov), biserica Sf. Nicolae şi capela castelului din Hunedoara, biserica reformată din Mintiu Gherlii (jud. Cluj), capelele reformate din Rapoltu Mare, Râu de Mori şi Sălaşu de Sus (jud. Hunedoara), Sf. Arhangheli din Sănduleşti (jud. Cluj), ca şi cele două 12, 47, 63, 281, 322; V. Mencl, Saris v dejinach gotickej architectwy, în Vlastivedne Casopis, XVI, 1967; Eugenia Greceanu, Influenta gotică in arhitectura bisericilor româneşti de zid din Transilvania, în Studii şi Cercetări de Istoria Artei. Seria Artă Plastică, nr. 1, 1971, p. 39; Praha stredoveka, 1983, p. 242, 281, 288; Bencze Z. - Szekér G., A budaszentlőrinci pálos kolostor, în Monumenta Historica Budapestinensia, VIII, 1993, p. 21, 28; J. Kutkan, Ceská architektúra v dobe poslednich, Premyslovc, 1994, p. 37; Emődi T., Cercetări efectuate la biserica reformată din Săcuieni (jud. Bihor), în prezentul volum. 2 Bencze Z., Szekér G., op. cit., p. 21. 3 Eugenia Greceanu, Influenţa gotică..., p.33-59; eadem, Spread of byzantine traditions in mediaeval architecture of Romanian masonry churches in Transylvania. în Etudes byzantines et postbyzantines, 1, 1979, p. 202-204.
