Vulturescu, George: Cultură şi literatură în ţinuturile Sătmarului (Satu Mare, 2000)
Ficţiuni
________F________ forţînd, curajos, cîteva grile tradiţionale: "Vom îndrăzni să susţinem că nu există "literatură mare" şi "literatură mică", literatură "mainstream" şi literatură SF, fantasy sau horror, există doar texte bune şi texte proaste, fie că acestea aparţin unui gen anume sau "literaturii tară genuri" susţine în editorialul - program "Vremea calităţii" (nr. ljsătmăreanul HoriaNicola Ursu. Cu timpul, grupul de laFicţiuni speră să renunţe la cîrja etichetelor genului (care ţine de o "ghettoizare contraproductivă") şi să scrie "sau să scriem despre/ pur şi simplu literatură". Ambiţia de a face o revistă de cultură "în toată puterea cuvîntului" este vizibilă în numerele apărute: nu ne găsim în faţa unor coperţi care adună, fără discemămînt, pe fond de "almanah" tot ce poate avea o legătură cu SF-ul. Există rubrici fixe (Perspective, Non-Fictiv, Avatarurile imaginarului, Dosar, Arte, Litere, Debut) distincte şi care acoperă necesităţi strigente ale imaginarului. "Teoreticienii" secţiunii de critică literară (de altfel punctul forte al revistei) sunt: Radu Pavel Gheo, Liviu Radu şi Horia Nicola Ursu. Selecţia "eclectică" a traducerilor rămîne în aria sigură a "consacraţilor" (Joelle Wintrebert, nr. 1; Roland C. Wagner, nr.2; Richard Matheson, nr. 3). Dintre textele autorilor români se remarcă: Michael Hăulică (Anotimpul de praf), Liviu Radu (Complexul lui Oedip) - nr. 1; Florin Pîtea (Ficţiuni), Val Antim (Fenomen inexplicabil de violare), Radu Pavel Gheo (Cîinii nu pot iubi, Zeii vin în urmă) - nr. 2; Radu Aldulescu (Les enfants de la patrie), Al. Pintescu (debut: Păsărarul) - nr. 3. Insistînd asupra mişcării grilelor science-fiction-ului (atacul este îndreptat asupra lui Flugo Gemsback şi a "îngheţării" limitelor: "scientificţiunea este o istorisire romanescă atrăgătoare, în care se amestecă elemente ştiinţifice şi o vizi une profetică"), spre o "ştergere a graniţelor dintre genuri şi specii literare", autorii revistei Ficţiuni impun, număr de număr, interesante opinii teoretice şi critice de pe o redută a valorii: Cătălin lonescu - Scurtă istorie politică a seienté-fiction-ului românesc (1); Radu Pavel Gheo - Metamorfozele ideii din Science-fiction - nr. 1; Horia Nicola Ursu - Canonul, între zero şi infinit; Cătălin lonescu - Scurtă istorie ... (2) - nr. 2; Voicu Bugariu -Teoria şi managementul imaginarului; Ona Frantz - Despre prolixitate, canon şi generaţia '90 - nr. 3. Referinţe: Dicţionar SF, Ed. Nemira, 1999, pag. 201,233. * Despre literatura promovată de autorii de la Ficţiuni: "Kult vine de la paronimia unei exasperări, în numele căreia genul fantasy îşi revendică nu doar autonomia deopotrivă faţă de mainstream şi, respectiv, science fiction, ci şi relevanţa estetică. La limita sensibilă a comercialului, dincoace de horror, okultarea are loc prin exorcizarea unui cotidian kitsch şi totuşi seducător, operaţie reuşită cu succes de Jean-Lorin Sterian, Costi Gurgu, Bogdan-Tudor Bucheru, Florin Pîtea, Ana-MariaNegrilă şi Horia Nicola Ursu în antologia lor cu demoni, aflată în curs de apariţie la Editura Dacia. (Dan-Silviu Boerescu, Postmodernismul sau soluţia finală. VIII în Cuvîntul, V1(X1), nr. 2 (274), februarie 2000) 90
