Vulturescu, George: Cultură şi literatură în ţinuturile Sătmarului (Satu Mare, 2000)
Datina
ele, mai adevărat decit o poate face simpla impresie primă a lecturii, calitatea scrisului său şi capacitatea analitică a autorului. Nu lipseşte, desigur, perspectiva livrescă (devenită o trăsătură canonică a tuturor debuturilor recente)... şi sugerează întrucîtva posibilă filieră proustiană a plonjonului său în memorie...” Marian Papahagi “Prozator cultivat, instruit în spiritul celei mai noi proze, T. Daneş a dat însă cu această carte şi un roman lucid, conştient de propriile mecanisme, o tatonare prudentă şi vigilentă a naraţiunii... în dilatările epice, în autoscopiile maliţioase, în glisările rapide de planuri, el pune un indiscutabil talent al digresiunii...” Radu G. Ţeposu Datina_____________________ Poartă subtitlul de “revistă pentru literatură, artă şi ştiinţă”. Director fondator: Th. I. Ţucanovici. Redactor şi administrator “Casa naţională” Satu Mare. Au apărut doar două numere. Redăm din Cuvântul înainte al fondatorului: “Aici unde diferite curente de credinţă, viaţă şi echivocuri se strecoară cu mai multă uşurinţă, venite de aiurea, sau ocrotite în taină spre zădărnicia acţiunilor româneşti, trebuia să învieze şi să ia loc în luptă, cu puteri proaspete această revistă literară. Adaptarea sau menţiunea prestigiului limbei noastre este o datorie sfîntă a oricui bun român, deoarece - să nu ascundem - sínt români din tată în fiu şi din moşi strămoşi, care încă nu ştiu româneşte, fiind prin vremuri despuiaţi de grai, de amintiri şi de obiceiuri de către unguri...”. Pe acest gînd este citată o scrisoare de încurajare a marelui dascăl de patriotism al neamului, N.lorga: “Mai mult decît oriunde la graniţa de Apus a neamului trebuie mare priveghere şi multă muncă a tuturora. E cu atît mai rău, cu cît azi toate interesele noastre ne îndeamnă a nu ne pierde pe drumurile de sfârşit ale Artei, şi a ne apropia de vechea vatră din Apus şi de naţiile surori. Orice silinţă românească acolo, e întreit mai preţioasă decît oriunde aiurea”, (nr. 1). Colaboratori şi rubrici: * Nr.l, aprilie, 1938: povestiri - La treizeci de ani, 1. Agârbiceanu; Desnodământ, Teodor I. Ţucanovici; poezii de: Crinu Carpen (Suflete zburătoare); Ionel Lupescu (Lângă râu); Ecaterina Persiu (Primăvara); Elefterie Beoca (Motiv nostalgic); articolul “Despre formele evolutive” de Vasile Conta. Alte rubrici: Colţul jocului, Cronica măruntă, Biblioteca "Casei naţionale”. Revista poartă o notă delimitînd clar scopul cultural-literar al orientării ei: “Articole cu caracter politic nu se admit”. * Nr. 2, mai 1938: în deschidere se află un necrolog la moartea lui O. Goga şi reproducerea unor fragmente din poeziile sale: Oltul, în codru, Copiilor; articolul “Evoluţia poporului român” de Th. 1. Ţucanovici; serialul “Despre formele evolutive” de V. Conta; poezii de: Elefterie Beoca (Metamorfoză simplă); Ionel Lupescu (Curtea porumbelului); Crina Carpen (Furtuna); sunt semnalate cărţile: La Mandragore, Limbajele secrete de M. Eliade; Enigmaticul Baikal de Radu Boureanu; Sătmar de Şt. Mărcuş, Constantin Lecca de B. Theodorescu; Probleme şcolare şi naţionale la graniţă de loan Giurgea. Se cuvine consemnată o relatare despre sărbătorirea zilei de 10 mai la Satu 74
