Vulturescu, George: Cultură şi literatură în ţinuturile Sătmarului (Satu Mare, 2000)

Cimbora

ine pentru cei iară de vedere” (Elegie).

Poetul nu este interesat de sublimările cuvintelor ci de frusteţea lor, de borhotul şi mîzga lor, de sîngele şi oxizii pe care-i conţin. Profund negativistă, poezia sa (“...mă întreb/ dacă mai are vreun rost/ ziua de/ mîine?”; Ars amatoria, III) este scrisă într-o tonalitate gravă, pe un substrat bacovian, unde ochiul poetului se mişcă alert, identificînd maladivul din individ şi din societate. Autorul este mereu implicat în scenariul liric şi este cuprins în planul ludic al rezolvărilor prin finaluri scrişnite: “Mama ei de viaţă” (Cîntec); “mai tăceţi din gură...” (în dulcele stil stănescian). Dar reprezentarea se face în alb şi în negru astfel că penumbra crează necesitatea şi aura viziunilor: “Călăreţului i-au putrezit picioarele în armură/ Mîinile lui nu mai sínt mîini/ Ci imense aripi albastre/Nici calul nu mai este cal./ Este o speranţă/ Deşartă de cal./ Numai noaptea este un / Anotimp prielnic/Atît pentru cal cît şi pentru călăreţ./ Mama ei de viaţă.” (Cîntec).

Referinţe critice:

Vulturescu, George: Numai corbii, în revista Poesis, nr.l, 1999, anul X; Antonescu, Nae - Doi debutanţi sătmăreni, în Hyperboreea, febr. 1999, anul II, nr. 2 (13), Oradea, pag. 4-5; Nistor, loan - Un motiv bacovian la final de mileniu, în Echipa, nr.3, mai, 1999, Satu Mare.

CSEHI Gyula______________

Estetician, critic literar.

S-a născut la Satu Mare (26 nov. 1910) şi a decedat la Cluj Napoca (21 iun. 1976). Studii şi activitatea didactică:

Studii medii la Oradea, Satu Mare şi Cluj Napoca; în 1928 bacalaureatul la Satu Mare. Pînăîn 1930 este student la Sorbona din Paris(FacultédesLettres, École Pratique des Hautes Etudes), în 1931 la Universitatea din Viena, 1933-34 la Universitatea Regele Ferdinand I din Cluj Napoca; aici obţine diploma de profesor la specialitatea ffancezăgermană (1934). Va fi profesor de gimnaziu la Oradea (începînd din 1936). în 1943-44 în timp ce el este recrutat lamuncă, familia

_____c_____

sa este deportată şi devine victimă a fascismului. După eliberare pînă în 1946 este iarăşi profesor la Oradea şi din 1947 la Cluj - Catedra de Ştiinţe Literare Maghiare. Aici a predat istorie literară, estetică, filozofie, economiepolitică, teoria literaturii şi a condus doctorate. O scurtă perioadă a fost detaşat la Aiud, unde a predat limba rusă (1952-1954).

Csehi Gyula a fost un militant socialist (încă de la Paris, din perioada studiilor, intră în Uniunea Studenţilor Comunişti) care a activat în cadrul mişcării muncitoreşti din România - a fost ilegalist şi deţinut politic în perioada interbelică.

în 1945-47 este activist în cadrul comitetului judeţean de partid, la Oradea şi Satu Mare; este redactor al ziarelor de partid în limba română şi maghiară (Új Élet, Viaţa Nouă, Lupta poporului).

Lucrări publicate:

Diderot (ediţie îngrijită şi prefaţă) - Természet és tărsadalom/Natură şi societate, Budapesta, 1943; Üzenet a XX századnak /Mesaj pentru secolul XX/, culegere din lucrările despre război ale lui Fleine. Volumul a apărut în 1952 cu studiu introductiv în colecţia Haladó hagyományaink /Tradiţiile noastre progresiste/, partea de proză fiind tradusă chiar de el. Irodalomtörténeti alapfogalmak / Noţiunile de bază ale istoriei literare/ (1958) manual redactat cu Fejér Miklós şi Jócsák János, care va deveni o bază serioasă în fondarea esteticii marxiste; Munkásosztály és irodalom/ Clasa muncitoare şi literatura, studii şi articole, 1963; Klio és Kalliopé, vagy a történelem és az irodalom határairól/Clio şi Caliope sau despre limitele istoriei şi a literaturii, 1965. A fost tradusă în româneşte de Livia Bacâru, în 1968, cu o prefaţă de Nicolae Balotă. Studiul se preocupă de particularităţi ale romanului în literatura europeană, de îmbinările (corelaţiile) literaturii cu alte forme de conştiinţă ale epocii, cu influen-ţele reciproce şi paralelismul dintre epică şi informaţia istorică.

Modern Kalliopé vagy regény és valóság/0 Caliope modernă sau roman şi

67