Vulturescu, George: Cultură şi literatură în ţinuturile Sătmarului (Satu Mare, 2000)
Afirmarea - pagini literare sătmărene
A din Zalău (1928), loan Ardeleanu Senior va desfăşura o bogată activitate didactică (între anii 1928, 1 septembrie - 1952, 15 august) aducîndu-şi un aport major la reorganizareaînvăţămîntului românesc din Sălaj: învăţător şi director de şcoli la Sighetul Silvaniei, Sărăuad, Tăşnad, Blaj, Zalău, Supuru-de-Jos; cercetător la Biblioteca Centrală din Blaj; inspector şcolar şef în judeţul Sălaj. A colaborat la revista Transilvania, a fost redactor al revistei “Şcoala Noastră” din Zalău. A deţinut (în preajma anului 1940) una din cele mai importante biblioteci din Nord- Vestul Transilvaniei devenind apropiat intelectualilor români din această zonă. Biblioteca a fost distrusă şi risipită în timpul administraţiei maghiare şi în timpul regimului comunist. A fost reţinut în închisorile comuniste (15 august 1952 -1 iulie 1954) fără mandat de arestare şi fără să fie judecat. După revenirea din închisoare nu este primit în învăţămînt şi va lucra la întreprinderea E.M. “Sălajul” Sărmăşag (contabil). Moare la 13 iunie 1974 fiind îngropat la Supuru-de-Jos. Lucrări publicate: Istoria învăţămîntului românesc din Sălaj, Ed. “Şcoala Noastră”, Zalău, 1936; Oameni din Sălaj. Momente din luptele naţionale ale românilor sălăjeni, Aşezămîntul tipografic “Luceafărul”, Zalău, 1938. A lăsat în manuscris lucrările: Mişcarea revoluţionară de la 1848-1849 în Sălaj; Monografia judeţului Sălaj. ÁRVAY Árpád____________ Poet, romancier, redactor. S-a născut la 21 aprilie 1902, la Satu Mare. A absolvit Academia de Drept din Oradea. A colaborat la Magyar Szó/ Cuvîntul maghiar/ din Oradea (1930), iardupă interzicerea acestuia, este redactor la Magyar Kurír, Erdélyi Magyar Szó, Magyar Hírlap, Új Magyar Szó (1930- 37). Este redactor şefia ziarului Néplap/ Foaia poporului. Scrierile sale au apărut în Magyar Kisebbség/Minoritatea maghiară şi în antologia Tíz tűz /Zece focuri. Este preşedintele local al OMP/Partidul Naţional Maghiar. între 1941 şi 1944 este publicistul şi redactorul şef al ziarului Esti lap din Oradea. Ziarul a fost interzis de către coloniştii germani. Reîncepe să publice după 1967. în cotidiene şi reviste revigorează tradiţii artistice româno-maghiare comune. Opere mai însemnate: Regősök útján (poezii, Oradea, 1931); Jumbó nem felejt /Jumbo nu uită (roman pentru tineret, 1970); Elődök példája /Exemplul înaintaşilor. Artişti din secolul trecut pentru aprofundarea relaţiilor româno-maghiare, 1973. A fost tradus şi în româneşte de Gelu Păteanu, cu prefaţa lui Ion Bănuţa, 1975; Szélsodorta fa levél/'Frunză purtată de vînt (roman biografic despre Szathmâri Pap Károly, 1973. Tradus în limba română de Constantin Olariu cu titlul Pictorul peregrin, 1977). A decedat la Bucureşti la 9 septembrie 1985. 28
