Vulturescu, George: Cultură şi literatură în ţinuturile Sătmarului (Satu Mare, 2000)

Anexe, I

.Hexe Asemenea-i cu floarea. Şi omul virtuos: Purtarea lui umană în cel maliţios, Adauge răutatea, în cel drept bunătatea. Să fii curat la fapte Ca râul cristalin. Cu vorbe delicate, Cu cugetul divin, Spre rău ţi-le explică, Cel rău şi de nimică. (Sionul Românesc, anul III, nr. 13, pag. 151, 1 iulie 1867) Veturia LAZĂR DE PURCÂREŢI__________ Cântecul clopotelor Al clopotelor cântec ca vers de liră sfântă Purtat p’aripi de aer pe plaiuri de s'avénta Mé prind un tainic dor în patul meu pétrunde, mé sgudure-acest ton... Christos îmi vine ‘n minte, înalt cerescul domn, Al lumei salvator. Trist clopotele sună, eu cad lin în genunche Pe Christ îl véd cum rabdă la chinuri grele crunte, Eu plâng şi mé căesc... Pe muntele Golgotha ved crucea cum roşeşte Véd zeul om pe dénsa, care gelnic sé sfîrşeşte, Ca visul îngeresc. Eu tremur de durere şi vocea-mi amuţeşte Din ochii mei, de gele torentul isvoresce; îmi plâng pécatul meu... Al clopotelor sunet în aer sé isbesce Pétrund adénc departe, cu încetul se topeşte SfSrşindu-şi imnul séul... (Revista catolică, anul III, fascicolul VI, iunie 1889, pag. 32) Dimitrie SFURA “Grânele vara...” 1. “Grânele vara se coc, Zis-a badea să nu joc, Pân’la storsul vinului Când voi fi mireasa lui. 2. Iată storsul a trecut, Badea conci nu mi-a făcut; Ba şi bruma a picat, Badea’n cap nu m’a legat. 3. Suflă vântul friguros, Badea meu nu s’a întors; Aci-i postul lui Crăciun, Badea n’are suflet bun. 4. Chişlegile încă trec, Numai eu să nu-mi petrec; Să cântăm doine-surori: Feciorii-s înşelători!” (Familia, nr. 43 din 1869, pag. 507) Chilia studentului în strada cea mai de frunte E o casă cam la punte, în a cărei unghiu odaie Plină de papir şi paie. 2. Intrând pe o uşe strâmtă A cărei cheie e ‘nfrântă, Vezi fluturând mii păianjeni Scurţi numai ca de doi stânjeni. 3. Abia ‘nchizi uşa stricată Iată un pat şchiop ţi s’arată Ne-aştemut c’abia are paie Studintele în odaie. 4. Lângă pat masa crepată Stă de păreţi răzimată De pe care se ridică De cărţi uşor un sac şi o vică 274

Next

/
Oldalképek
Tartalom