Vulturescu, George: Cultură şi literatură în ţinuturile Sătmarului (Satu Mare, 2000)
Revista catolică
de a literaturei “naturalismului” desfranatu.” Sunt înfierate lucrările lui Zola - Nana, Pecatulu parentelui Mouret, Bucuri’a vieţiei - dar şi “diarele” ungureşti “Pikáns Naptár” (Calendar) şi “Pikáns lapok”. în încheiere, se conchide de către Radu Gupariu, educatoriu, că aceste ziare “uşiuratiece”, prin “descrierile şi romanele sale picante şi immorale făcu mai multa corrupţiune şi mina in generaţiuneatenera... decatu ori ce resbelu, făcu mai multa dauna patriei, decatu diece crise de statu”; fasciculul I, anul II, ian. 1887), sunt preocupări pentru ridicarea culturală a maselor (Ce avemu de a face, ca se radicamu cultur’a poporului roman la înflorirea generala) care insistă asupra rolului învăţătorilor şi preoţilor: “romanu, care va sei ce este libertatea, romanu consciu de sene, de drepturile şi de datorinţele sale de educatorii lui depende” (Florian Danciu, invetiatoriu, fase. V, mai, 1887). în cîteva numere se publică, în serial, biografii ale unor “eroi ai carităţii evanghelice” - Joanu Bosco, abatele Rousselu (fasc. II, oct. 1885), o prelucrare a legendelor despre “Cele Trei Fecioare Negre” (Marrasilla, Nyemoena şi Nyandea) datorată lui Demetriu Radu (fascicolele 11I-VII, 1890) sau articole de culturalizare (Ecstazele, medicina şi biserica, fasc. Ill, 1889) şi de combatere a pesimismului (“Pessimismul e otravă, ce ateismul o destilează din sine. Nu se dă decât un antidot, reîntoarcerea la Dumnezeu” -Pessimismul, fasc. III, 1889). Alte articole care merită semnalate: O meditatiune despre starea actuale (Poesia in prosa), anul 11, fasc. I, ian. 1887; Gramatic’a generale adeca filosofi’a vorbei, o “prelucrare” de Dr. Iuliu Dragosin, fasc. VIII-IX, sept. 1887;Reflessiuni relative la tempulu presinte, fasc. III, martie, 1887; răspunsul polemic dat revistei “Biserica Ortodoxă Română” pe probleme ale cultului greco-catolic şi de primat asupra poporului român - Onoarea Sionului Românesc, anul IV, fasc. XVI-XXIV, 1890. O menţiune aparte merită publicarea protestului “în afacerea gimnasiului din Beiuş” (fasc. X-XI, 30 maiu- 15 iunie 1890) cînd preoţimea “gr. cat. din Archidiaconatul părţilor sătmărene” se ridică, prin pana lui Gavril Lazar (de Purcăreţi) împotriva ordinului din 22 iulie 1889 care prevedea suprimarea limbii de predare române: “Considerînd, că trei milioane de Români din regatul nostru ungar au lipsă de o mare contingenţă de bărbaţi desévérsit erudiţi în limba romana, şi aşa din punctul de vedere al necesităţii, limba noastră naţională română trebuie sé o vorbească perfect preoţii şi învăţătorii ca cultivatorii poporului...” (Semnat la 20 mai 1890, Sătmar). Există şi preocupări pentru promovarea creaţiilor literare în revistă, pentru consemnarea apariţiilor unor cărţi de beletristică. Dintre poeziile publicate reţinem: poemul Jidovului ratacitoriu, după Schubert, scris de Giorgiu Tieranu, “preot gr. cat.” (Fasc. VIII-IX, sept. 1887), din care reproducem pentru exemplificarea stadiului limbii: “Ahasver! pre tene eternu te gonesce/Alu iadului demonu, odichn'a’ti rapindu/ Ceresc'a osanda, conţinu te'nsotiesce,/ Etern fără sperantie, in veacu ratacindu...”; apoi un poem de S. P. Simonu - La Mórtea lui Timoteu Cipariu, un fel de odă pentru activitatea depusă de învăţatul ardelean: “Cipariu” / Tat’a Scientiei, organulu Luminarei - / Principiulu de limba, Scriptura şi Cuventu; - / Romanesculu Clio / făclia desceptarei/ S-a dusu, sa dusu dein sinuti, s-a dusu de pre pamentu!”... (Fasc. XI, nov. 1887); sau: Cântecul 189
