Vulturescu, George: Cultură şi literatură în ţinuturile Sătmarului (Satu Mare, 2000)
Luceafărul
române de la origini pînă la 1800, Ed. Academiei, 1979, pag.552; M.Popa, V. Taşcu - Istoria presei literare româneşti din Transilvania, Dacia, 1980, pag. 94, 104; Ollade, Petru - Mihai Eminescu sau George Marchiş? - în Tribuna, nr. 10, 10 martie 1988, pag. 4; Popa, Mircea - Şi totuşi George Marchişiu, în Contemporanul, nr. 13,1988; Vatamaniuc, Dimitrie- Un debut neconfirmat, în Luceafărul, nr. 10/ 5 martie 1988; idem - Poezia "lepturiştilor" din Oradea, în Luceafărul, nr. 13/26 martie 1988; Bărboi, C., Boatcă, S., Popescu, M. - Arte poetice, Ed. Recif, 1995, pag. 408; Achim, Valeriu- Nord-Vestul Transilvaniei, pag. 159, 196-197; 3 87, 1998; Vulturescu, George - Sătmărenii şi Eminescu, în Poesis, nr. 1- 2, pag. 10-11,2000. * Pentru un examen al "cazului" Marchiş-Eminescu, a se vedea articolul lui Constantin Mălinaş - M. Eminescu. Pre-debutul de la Oradea, 1864, în Familia, nr. 1, ian. 2000, p. 68-75. MARCHIŞ, Otilia__________ Jurnalistă şi prozatoare. Otilia Marchiş-Boloni s-a născut la 8 octombrie 1873 în localitatea Homorodul de Mijloc, unde tatăl ei (George Marchiş) era preot. Studiază la liceul din Cărei (unde este colegă şi prietenă cu scriitoarea Kaffka Margit) şi în Germania (Academia de Arte Frumoase din München). Se căsătoreşte timpuriu cu Cornel Cosmutza, funcţionar la poştă, pe care-1 va urma în Budapesta şi în Sarajevo şi cu care va avea un fiu, Cornel, medic (stabilit la Craiova, decedat în octombrie 1980 la vîrsta de 88 de ani). La 7 martie 1901 întreprinde o călătorie în Orient cu popasuri în Triest, Port-Said, Bombay, Colombo, Calcutta, Singapore, Hong-Kong, Shanghai şi Yocohama. Colecţionează material iconografic de ştiinţe naturale şi etnografie şi trimite reportaje pentru ziarul sătmărean Szatmármegyei Közlöny (Vestitorul sătmărean) şi Budapesti Napló (Jurnal budapestan) şi Új idők (Timpuri noi); Luceafărul (revista studenţilor români din Budapesta). în 1904, după un popas la Dresda, se stabileşte la Paris unde-1 cunoaşte pe viitorul soţ, Bölöni György (născut pe meleaguri sălăjene, fiul avocatului liberal clujean Sándor Farkas de Bölöni) prieten al poetului Ady Endre căruia îi va deveni un autorizat biograf prin lucrarea Az igazi Ady (Adevăratul Ady), 1955. La Paris întîlneşte lumea intelectuală şi artistică: este confidenta lui Ady şi a soţiei sale Leda, cunoaşte pe Rodin, Brâncuşi, Claude Monet, Bourdelle, B. Björson, Anatole France - căruia îi devine secretară (1907-1914). Scrie medalioane despre personalităţile epocii, face publicistică. Dupăînfrîngerea Republicii Sovietelor, 1919, este arestată în Ungaria, fiind suspectată ca spion în favoarea României şi întemniţată la “Sanatoriul lui Horthy”, o închisoare militară de pe ringul Margareta. Alături de soţul ei se situează pe poziţiile stîngii franceze şi ale emigraţiei comuniste maghiare solidari cu antifasciştii. După 1945 va locui la Haga (1948- 1950) unde soţul său va fi ministru plenipotenţial al Ungariei. Moare la 26 august 1951 în staţiunea Héviz de la Balaton. Lucrări publicate: Otilia Marchiş şi-a semnat primele lucrări cu numele soţului - Koszmutza _______M_______ 133
