Vulturescu, George: Cultură şi literatură în ţinuturile Sătmarului (Satu Mare, 2000)
Icoane Maramureşene
Dramele lui Kocsis pe scenă, în A megtalált színház/ Cluj, 1976, pag. 82-97; Szakolczay Lajos: Magellán. Premiera dramei lui K. 1. în Kecskemét, în Utunk, 19/1975; Boér Géza: A jelen alagútjai / Tuneluri le prezentului, ín Korunk 9/1976; idem: Társadalmi forgatókönyv K. I. Bethlen Kata drámájához /Scenariu social la drama Bethlen Kata a lui K. 1., ín Korunk 2/1978; Tarján Tamás: K. I. színháza /Teatrul lui K. I., ín Napjaink, Miskolc, 12/1976; idem: A morál monodrámái /Monodramele moralului, în Kortárs drámák /Drame contemporane, 1983, pag. 387-401; ÁVDolg./Lucrarea pentru examenul de stat; Bazsó Ibolya: K. I. drámái /Dramele lui K. I., 1981;ASZT (Fonoteca de aur/: Premierele dramelor lui K. I. la Teatrul de Nord Satu Mare; Scridon, Gavril - Kocsis István, în Istoria lit. maghiare din România, pag. 526-531. Opinii despre operă: “... Seria monodramelor a fost deschisă cu Bolyai János estéje/ Amurgul lui Bolyai János (1970), şi în fond cu aceasta a început succesul pe scenă a operelor lui Kocsis István (actori importanţi au luptat pentru obţinerea rolurilor). Matematicianul renumit ajuns la asfinţitul vieţii este prezentat cititorilor ca un om umilit; omul de ştiinţă singuratic care a avut succese imense şi care a ocftlit compromisurile uriaşe, care pînă la urmă îşi învinge iluziile, totuşi tot mai des se reîntoarce la gîndul că: “omul atunci e om, dacă dintre toate posibilităţile alege calea cea mai grea’’. Şi ceilalţi eroi sínt personalităţi istorice de o moralitate severă, rămaşi singuri: Árva Bethelen Kata, Széchényi István, respectiv Jászai Mari. Prezintă în clipe de decizie, de alegere, de situaţii limită marile figuri ale istoriei culturii universale ca Van Gogh şi Gaugain (Tárlat az utcán/ Expoziţie pe stradă) sau Magellan. Nici complexele de bunătate, “jocurile” eroilor din dramele anterioare nu au fost independente de problemele comunităţii, totuşi ei în primul rind şi-au apărat integritatea individualităţii lor; Magellan în schimb alege singurătatea explicit pentru folosul comunităţii. în destinuî, în arta lui Van Gogh, autorul vede puterea legăturii cu pămîntul natal. A încercat şi drama-paralx)lă (Játék a hajón/ Joc pe vapor, 1968) şi cu dramă-reportaj (Nem zárjuk kulcsra az ajtót/ Nu închidem uşa cu cheia, 1978)...” K.L. “...Dezumanizarea personajului lui Kocsis operează cu o satiră necruţătoare asupra nebuniei hitleriste. Construită după reţeta clasică, piesa aduce în faţa cititorilor sau spectatorilor stări de lucruri, situaţii tipice pentru cel de-al doilea război mondial. Ranke (Numărătoarea copacilor) nu este un erou tragic, ci unul tragicomic, parţial absurd, dat fiind că vrea să trăiască într-o lume cufundată în nebunie.” Gavril Scridon _______K________ KÖLCSEY Ferenc Poet, critic literar. S-a născut la Săuca, judeţul Satu Mare (1790-1838). Copilăria în satul natal (marcată de evenimente tragice: rămîne orfan de timpuriu şi îşi pierde vederea unui ochi) şi la Debrecen. După anii de colegiu de la Debrecen, în 1810, pleacă la Pesta şi va lucra ca practicant în drept. Este apropiat al cercului scriitorului Kazinczy. Din 1812 se întoarce în ţinutul natal (Sătmar-Bihor) dedicîndu-se activităţii publice. Este deputat în Dieta de la 121
