Grigorescu, Felicia: Forme de artă în cimitire evreieşti din nord-vestul Romaniei (Satu Mare, 2013)

III. Piatra funerară. Forme de manifestare artistică în cimitirele iudaice din Nord-Vestul României

De obicei piatra de mormânt prezintă un sigur element de decor în frontonul monumentului. Cu toate acestea, aproape toate elementele decorative din Moldova, se regăsesc şi în cimitirele transilvănene. Majoritatea formelor însă sunt tratate cu mai mult rafinament, prezentând un grad superior de elaborare, ele neputându-se confunda cu plastica naivă. Când totuşi acestea apar, mai ales în mici cimitire rurale, nu fac decât să sporească diversitatea universului cimiterial evreiesc în zonă. Această modalitate de abordare moderată a motivelor ornamentale este evidentă şi la monumentul al cărui an de deces este 1672 din colecţia prezentată de Scheiber Sándor, în care motivul ornamental este rozeta.

Simbolistica artei iudaice a cimitirelor evreieşti din nord-vestul României

Evreii, ca popor a cărui istorie a fost trăită mai mult în afara unei ţări care să le aparţină teritorial, au reuşit să-şi păstreze fiinţa, mai ales prin religia pe care şi-au asumato. Mijloacele pe care le-au folosit, au fost neobişnuite, izvorâte dintr-un comportament de conservare modelat în timp, de încercările la care au fost supuşi. Acesta a avut permanent ca scop menţinerea identităţii, atât raportată la propriul grup cât şi la societatea integratoare care îi accepta.

Fig. *44. Decor cu vase pentru arderi

Simbolurile identitare sunt prezente întotdeauna în arhitectura de cult şi în cimitirele evreieşti, pentru că evreii le-au respectat, le-au păstrat şi au văzut în ele un important mijloc de păstrare a fiinţei lor. Arhitectura sinagogală le etalează atât în exterioare, mai ales în zonele superioare, vizibile, cât şi în interioare, mai ales pentru a marca sfinţenia chivotului. Cimitirele, ca arhitectură în miniatură, sunt şi ele purtătoarele unei bogate simbolistici iudaice. Folosirea acestor simboluri în legătură cu principalele lor instituţii de cult, devine pentru evreii europeni o prioritate de etalare spre exterior, odată cu marile transformări ce au loc în societatea din ce în ce mai democratizată a Europei, după Revoluţia franceză. Se va generaliza un interes al tuturor popoarelor pentru identitatea lor naţională, şi în această efervescenţă generală, evreii la rândul lor vor face eforturi foarte mari în această privinţă. Faţă de minorităţile europene rezultate ca urmare a schimbărilor de graniţe, situaţia minorităţii evreieşti este diferită, prin faptul că acesta

49