Grigorescu, Felicia: Forme de artă în cimitire evreieşti din nord-vestul Romaniei (Satu Mare, 2013)
III. Piatra funerară. Forme de manifestare artistică în cimitirele iudaice din Nord-Vestul României
III. PIATRA FUNERARĂ. FORME DE MANIFESTAE ARTISTICĂ ÎN CIMITIRELE IUDAICE DIN NORD-VESTUL ROMÂNIEI Piatra funerară este din perspectiva biblică, stâlpul pe care Iacov îl pune pe mormântul Rahelei67, ca semn pentru posteritate, dar este în acelaşi timp şi o atenţionare asupra necurăţeniei acelui loc. între evrei a existat şi opinia conform căreia nu sunt necesare pietre funerare pe mormintele drepţilor, fiindcă ei rămân în amintire prin cuvintele lorc. Literatura de specialitate foloseşte termenul de „piatră” funerară (sau tombală, sau de mormânt) în sensul de semn pentru marcarea locului unui mormânt, cu toate că în zona studiată, materialul din care se confecţiona acest semn în cimitirele creştine, era frecvent lemnul, şi se presupune că uneori, şi în cele evreieşti. Era vorba de nişte scânduri simple având uneori inscripţii pictate, alteori sculptate. Datorită perisabilităţii acestui material, până în prezent s-au păstrat un număr foarte redus de monumente funerare din lemn. Că semnul pus pe morminte nu a fost întotdeauna confecţionat din piatră64 69 * stau mărturie texte ce menţionează stâlpul funerar din lemn: Majoritatea mormintelor au şi ţom şi maţeive de piatră ori de lemn . In cimitirele din nord-vestul României nu au fost identificate până în prezent (2013) urme sau monumente confecţionate din lemn. Acest material s-a folosit în condiţiile în care piatra nu se găsea pe aproape, era prea scumpă ori era interzisă, cu toate că Tora face referiri exacte la punerea decedatului sub o grămada de pietre71 72 73. • 72 Astfel de monumente se păstrează într-o colecţie muzeală din Bucureşti (Fig. 58). Cu prilejul unei cercetări în cimitirele evreieşti din Budapesta s-au identificat în cimitirul Óbuda câteva monumente din lemn (Fig. 59). Piatra funerară iudaică conţine elementele comune stelelor funerare întâlnite şi la alte popoare: câmpul epitafului şi câmpul rezervat ornamenticii, distribuţia acestor componente şi modul de prezentare pe corpul pietrei fiind variabilă. Dintre formele de artă practicate de evrei, prin sculptarea pietrei funerare, ei se apropie cel mai mult de interdicţia biblică a chipului cioplit. De-a lungul timpului 67 Biblia, Genesa 35:20, Iacov a ridicat un stâlp pe mormântul ei: aceata este stâlpul de pe mormântul Rahelei, care este şi azi 68 Henri Wald, Homo Loquens, Ed. Hasefer, Bucureşti, 2001, p 11. Un popor căruia i s-a poruncit să asculte cuvântul unicului său Dumnezeu şi să nu se închine nici unui idol era firesc să fie atras mai mult de muzică decât de plastică, mai mult de morală decât de artă, mai mult de auz decât de văz. 69 Marcin Wodzihski, Tombstone, http://www.yivoencyclopedia.org/article.aspx/Tombstones 7111. Kaufmann, Evreii..., p. 346 71 Dicţionar enciclopedic de iudaism, Ed. Hasefer, Bucureşti, 2000, p. 414 72 în Muzeului de Istorie al Evreilor din România se păstrează trei monumente funerare din lemn, provenind din cimitirul dezafectat de pe strada Sevastopol, din Bucureşti. Fiecare dintre ele prezintă o altă formă deşi ca dimensiune sunt apropiate. Diferenţierea o face partea superioară a monumentului, nu numai închiderea ci şi compunerea. Unul se închide circular, al doilea în unghi teşit (trapezoidal) iar al treilea prezintă o formă spectaculoasă cu un lob circular evidenţiat de o puternică strangulare, formă ce trimite la registrul exotic maur. Monumentele prezintă în partea superioară corespunzătoare zonei decorului, motive decorative vegetale. Descifrarea epitafului şi datarea monumentelor nu este finalizată (iulie 2011). 73 Biblia, Exodul, 20:4,5, ...să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor cari sunt sus în ceruri, sau jos pe pământ, sau în apele de mai jos decât pământul. Să nu te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti... 19
