Iegar, Diana - Sárándi Tamás: Satu Mare. Amprentele trecutului (Satu Mare, 2009)

Strada 1 Decembrie 1918

STRADA 1 DECEMBRIE 1918 • 1918 DECEMBER 1 UTCA • 1 DECEMBRE 1918 STREET

Strada 1 Decembrie 1918

Numele străzii a cunoscut multiple variante de-a lungul timpului: între 1883 şi 1920, apoi din nou în intervalul 1941-1944 purta denumirea de Széchenyi-, în perioada interbelică, numele străzii a fost schimbat în Regina Maria, iar după cel de al doilea război mondial denumirea a oscilat între strada Mihai I, strada Arţarilor şi denumirea actuală, 7 Decembrie 1918, care intră în vigoare în anul 1982. Strada păstrează mai multe edificii cu valoare arhitecturală deosebită, dintre care cele mai importante sunt cele trei catedrale, cea romano-catolică, cea greco-catolică şi cea ortodoxă, precum şi Palatul Episcopal Romano-Catolic. Palatul episcopal, realizat în stil clasic, are mai multe faze de construcţie. Planul a fost întocmit în 1805 de Josef Bitthauser, arhitectul familiei Károlyi. Clădirea a fost lărgită în 1859, iar biblioteca şi partea de legătură dintre aripile palatului au fost terminate abia în 1892. Palatul a fost grav afectat de bombardamentele din 1944. La primul nivel, spre curte, în aripa mijlocie este aşezată capela construită în 1908.

Catedrala greco-catolică Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril a fost construită între anii 1932-1937, pe locul unui vechi edificiu al aceluiaşi cult, datând din secolul al XVIII-lea. Proiectul bisericii a fost realizat de arhitectul Victor Smighelski, iar lucrarea i-a fost încredinţată lui G. P. Liteanu. Stilul construcţiei, îmbinând în mod fericit planimetria bizantină cu elementele specifice arhitecturii româneşti, transformă catedrala într-un monument istoric de seamă al oraşului.

Construcţia catedralei ortodoxe Adormirea Maicii Domnului s-a desfăşurat între anii 1937-1938, urmând planurile arhitectului G. P. Liteanu. Biserica a fost realizată în manieră bizantină, cu elemente stilistice aparţinând arhitecturii româneşti. Pictura interioară datează din anul 1954. La capătul străzii, având faţada principală spre piaţa centrală, a existat, până la demolarea sa din anii 1970, pri