Habersack, Sabine - Puşcaş, Vasile - Ciubotă, Viorel (szerk.): Democraţia in Europa centrală şi de Sud-Est - Aspiraţie şi realitate (Secolele XIX-XX) (Satu Mare, 2001)
Elena Postică: Mentalitatea colectivă şi procesele democratice din ultimii ani în Republica Moldova
Elena Postică existenţa a două popoare şi două limbi diferite - română şi moldovenească14. Lupta dintre cele două curente - românism şi „moldovenism” - fac la ora actuală din Republica Moldova un teritoriu care, privit din cancelariile occidentale nu se ştie şi nu e limpede încotro se îndreaptă: spre Est sau spre Vest15. în opinia liderului creştin-democraţilor moldoveni, Iurie Roşea, demersul de integrare europeană al Republicii Moldova va deveni credibil doar atunci când vom spune clar că suntem de acord să părăsim CSI în favoarea apropierii de Europa”16. Se ştie că Republica Moldova este un stat de frontieră, situat în spaţiul ciocnirii teribile a două idei-forţă care guvernează astăzi reconfigurarea continentului european - Ideea Paneuropeană şi Ideea Panslavistă. Toate semnele istoriei imediate ne somează să optăm pentru una sau pentru alta, să facem alegerea. Acum şi nu peste 10 ani. Căci nu există o a treia cale17. Prima bătălie pentru Europa partidele democratice au pierdut-o în toamna anului 1999. Dar suntem convinşi, războiul nu este pierdut, pentru că şi Europa şi SUA nu ne-au întors spatele şi îi avem în continuare ca aliaţi şi ca ajutor. Republica Moldova este privită totuşi favorabil în Occident datorită dorinţei ei de reformă şi de cooperare cu Vestul, precum şi politicii tolerante faţă de minorităţi. Ceea ce trebuie să facem acum este să ne creăm o nouă şansă, pe care să n-o mai ratăm. Analiştii sunt de părerea că spiritul democratic reprezintă în prezent forţa dominantă în cadrul căreia se desfăşoară activitatea politică în Republica Moldova. Chiar dacă unii mai tânjesc după securitatea economică a comunismului, apelurile de revenire la zilele întunecate ale regimului totalitarist sunt total excluse de pe agendă. La 10 mai a.c., 20 din cele 27 de partide şi organizaţii social-politice din Republica Moldova au semnat o Declaraţie comună privind aderarea RM la Uniunea Europeană. Semnatarii documentului şi-au exprimat ataşamentul la principiile europene şi voinţa fermă de a orienta şi promova 14 Gh. Negru, Moldovenismul si mişcarea pentru drepturile etnice ale românilor basarabeni. în Destin Românesc, 1996, nr. 3, p.34. 15 Boris Vieru, Dubla criză a puterii: criza de independentă si criza de identitate naţională. în Flux!Ediţia de Vineri, 5 februarie, 1999. 16 Flux / Ediţia de Vineri, 17 septembrie 1999. 17 Boris Vieru, Opţiunea Europeană sau opţiunea slavă. în Jurnal de Chişinău, nr. 37, 14 iulie 2000. 294
