Habersack, Sabine - Puşcaş, Vasile - Ciubotă, Viorel (szerk.): Democraţia in Europa centrală şi de Sud-Est - Aspiraţie şi realitate (Secolele XIX-XX) (Satu Mare, 2001)
Maria Danilov: Istorism retrospectiv şi problema conceptelor democratice în Başarabia (sf. sec. XIX - înc. sec. XX.)
Naţional-democraţii de la „Basarabia“ anunţau că s-au angajat într-o luptă socială, care presupunea mai întâi rezolvarea de urgenţă a problemelor naţionale ale românilor, „care alcătuiesc peste trei pătrimi din locuitorii acestei ţări: sunt ei singuri - dintre toate neamurile aşezate în Basarabia, - opriţi de a se folosi neîmpiedicat de limba lor în viaţa obştească, de a-şi trimite copiii la şcolile lor naţionale“14. Cum vedeau ei rezolvarea acestor schimbări în societatea basarabeană ? în primul rând, „naţional-democraţii anunţau respectarea „integrităţii“ imperiului : „ în curgerea de aproape de un veac de la 16 mai 1812, de când s-a iscălit tratatul din Bucureşti, prin care Basarabia a fost trecută către imperiul rus, şi până astăzi - niciodată în sânul românilor basarabeni n-au ieşit la iveală nici dorinţa de separatism, nici răscoală împotriva ocârmuirii legiuite...“15. Ne întrebăm dacă, după atâtea asigurări intonate regimului, puteau fi oare învinuiţi basarabenii de iredentism? Şi în continuare cităm : „...pentru acest motiv românii basarabeni ce au fost pururea credincioşi Statului Rus, stând neclintit pe temele marilor principii vestite de pe înălţimea tronului în Manifestul Imperial, trebuie să ne înălţăm cu toţii într-un partid naţional-democrat din Basarabia, ca să putem lupta potrivit cu împrejurările noastre-deosebite, potrivit cu drepturile şi principiile hărăzite prin acel Manifest“16. Cred că este foarte dificil, fără o anumită doză de prudenţă, să interpretezi în perspectiva unor concepte sociologice aceste opţiuni promovate de „naţional-democraţii“ basarabeni în anii primei revoluţii ruseşti. Pornesc de la ideea că nici o critică, oricât de acerbă, a teoriei nu are dreptul să treacă peste gradul de utilitate a unor concepte promovate de grupul de la Basarabia, - concepte specifice momentului istoric ce le-a generat - iată cum ei se declară: „ Noi trebuie să ne alăturăm întregii societăţi ruseşti pentru a cere recunoaşterea prin lege pentru toţi cetăţenii împărăţiei de-o potrivă, fără osăbire de naţie şi religie a libertăţilor politice şi individuale (omeneşti), ca temelia şi întemeerea unui adevărat regim constituţional şi democratic să fie dreptul de vot (alegere) obştesc, egal, direct şi secret pentru toţi cetăţenii vârstnici“17. Ceea ce dorim să observăm, în limitele stricte ale chestiunii abordate este că tratarea politică a socialului va scoate întotdeauna la lumină „specificul basarabean“ în evoluţia istorică a românismului estic, dar nu va coborî niciodată de un prag relativ al Istorism retrospectiv 14 I. Varta, op.cit.. p. 53. 15 Ibidem, p. 54. 16 Ibidem, p. 54-55. 17 Ibidem, p. 55. 51
