Habersack, Sabine - Puşcaş, Vasile - Ciubotă, Viorel (szerk.): Democraţia in Europa centrală şi de Sud-Est - Aspiraţie şi realitate (Secolele XIX-XX) (Satu Mare, 2001)
Elena Postică: Mentalitatea colectivă şi procesele democratice din ultimii ani în Republica Moldova
Elena Postică Republica Moldova MENTALITATEA COLECTIVĂ ŞI PROCESELE DEMOCRATICE DIN ULTIMII ANI ÎN REPUBLICA MOLDOVA La 27 august 1991, în virtutea unui fericit concurs de împrejurări externe, dar şi a voinţei unanime a mulţimilor adunate în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, Parlamentul moldovean a votat Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova. Prin acest act, românii moldoveni şi-au formulat un nou ideal de viaţă: societatea liberă şi democratică în care domină armonia, toleranţa, pacea şi bunăstarea generală. Era post-totalitară şi de tranziţie s-a dovedit a fi foarte dificilă pentru tânărul stat independent. Republica Moldova reprezintă un caz aparte printre ţările de tranziţie datorită dependenţei accentuate faţă de pieţele din CSI, fapt ce implică şi o dependenţă politică. La aceasta se adaugă şi dimensiunile mici ale ţării şi obstacolele specifice în calea construcţiei naţional-statale1. Evoluţia Moldovei din ultimii ani a fost influenţată de mai mulţi factori: în primul rând factorii externi, care au o importanţă primordială. Alt factor evident este lipsa unei strategii, a unui consens naţional, care continuă să genereze multe probleme şi neînţelegeri doctrinare. Lipsa unei gândiri de perspectivă la nivelul clasei politice a creat nu numai o grea criză economică, ci a dus la o formă grea de deprimare naţională şi de disperare totală, la pierderea totală a euforiei şi a iluziilor, care au existat în primii ani de independenţă. Sondajele de opinie arată că o parte considerabilă a populaţiei Republicii Moldova rămâne tributară vechii mentalităţi colective care i-a fost inoculată pe parcursul celor 50 de ani de dominaţie comunistă. Deportările în Siberia operate de regimul totalitar comunist pentru a extermina orice gândire şi iniţiativă liberă, foametea postbelică cu ravagiile ei apocaliptice, colectivizarea forţată, industrializarea de tip colonial, dar şi vânătoarea de idei liberale, prelucrarea ideologică a populaţiei, distrugerea instinctului proprietăţii, a respectului faţă de muncă, faţă de produsul muncii altora, cultivarea în schimb a reflexului că nu-ţi 1 Octavian Şofranschi, Republica Moldova: capital geopolitic. Chişinău, Cartier, 1999, p. 66-67.
