Habersack, Sabine - Puşcaş, Vasile - Ciubotă, Viorel (szerk.): Democraţia in Europa centrală şi de Sud-Est - Aspiraţie şi realitate (Secolele XIX-XX) (Satu Mare, 2001)
Vasile Marina: Reflectarea revoluţiei din Decembrie 1989 din România în mass media din URSS
permanent al agenţiei TASS, care după cum vom vedea mai jos se vor face bine auziţi în perioada evenimentelor din decembrie. însă vom răspunde afirmativ la cea de-a doua întrebare. în aparatul ideologic al C.C. al P.C.U.S. se ducea o luptă înverşunată între adepţii reformelor şi ortodocşi. Toamna furtunoasă a Europei de Răsărit a adus mari bătăi de cap nu numai celor din urmă, ci şi adepţilor reformelor, care pierdeau teren pe zi ce trecea. Tendinţele centrifuge se petreceau nu numai în lagărul socialist, ci şi în cadrul Uniunii Sovietice. Conflictele interetnice din Nagomo Karabah, Asia Mijlocie, “separatismul” republicilor baltice etc. zdruncinau din temelii imperiul. U.R.S.S.-ul începe să devină un colos cu picioarele de lut. România, cu o economie de tip socialist, cu o ideologie comunistă, cu toate apucăturile tiranice ale liderului ei, pe fundalul evenimentelor sus-menţionate, era un element de stabilitate. Desigur că la Kremlin existau şi forţe care înţelegeau inevitabilitatea schimbărilor în România. Astfel, comentând atitudinea conducerii româneşti în legătură cu evenimentele din Cehoslovacia, Oleg Bogomolov, consilier economic al preşedintelui Mihail Gorbaciov, într-un interviu acordat postului de radio RFI în 23.11.1989 declara: “Anumiţi lideri politici pot să nu fie conştienţi de necesitatea unor asemenea schimbări, dar viaţa însăşi le-o impune. De aceea, privesc cu oarecare optimism evoluţia viitoare a României”5. Când afirmăm că presa sovietică “blochează” în sensul larg al cuvântului orice informaţii referitoare la situaţia reală din România, avem în vedere nu atât lipsa de obiectivitate sau de orice altă informaţie obiectivă în ceea ce priveşte situaţia internă şi externă, cât o acţiune bine coordonată din partea organelor de partid, şi care se referă numai la România. în rest, în ziarele de partid şi de stat se descriu pe larg, fără comentarii de ordin ideologic, evenimentele din Polonia, Ungaria şi Cehoslovacia. De un larg răsunet, în ziarele centrale “Pravda” şi “Izvestia” s-a bucurat întâlnirea liderilor sovietic şi american de la Malta. Aceste organe de presă califică drept “istorice” aceste convorbiri. în declaraţia comună a secretarului de stat american Baker şi a ministrului de externe sovietic Şevamadze, publicată în “Pravda” din ziua de 5 decembrie, se subliniază că “întâlnirea de la Malta va avea consecinţe colosale nu numai pentru relaţiile dintre U.R.S.S. şi S.U.A., dar şi pentru toată politica europeană”6. Reflectarea revoluţiei din decembrie 5 ibid., p. 21. 6 Pravda, Izvestia, 5 decembrie, 1989. 175
