Habersack, Sabine - Puşcaş, Vasile - Ciubotă, Viorel (szerk.): Democraţia in Europa centrală şi de Sud-Est - Aspiraţie şi realitate (Secolele XIX-XX) (Satu Mare, 2001)
Gheorghe Iancu: Imagini etnice şi confesionale din România în documente de arhivă britanice (1924-1926)
Gheorghe láncú Dering era interesat ca proiectul de lege să ajungă cât mai repede în dezbaterea parlamentului. Duca l-a asigurat că aceasta se va întâmpla “before the Easter vacation”. Dering, spiritual, i-a replicat că acesta nu va însemna “till the Greek Kalende”, la care Duca, zâmbind i-a răspuns că nu se va întâmpla aşa ceva. Am mai relevat şi cu altă ocazie drumul extern, aparent curios, al unor documente referitoare la minorităţile etnice din România. în afara traseelor fireşti: guvernul român - Societatea Naţiunilor, reprezentanţii minorităţilor - Ligă; reprezentanţi ai Ungariei - Ligă, se găsesc în arhivele Foreign Offîce-ului şi acte adresate de minorităţi guvernului român sau celui englez, ca şi canalul de comunicaţii dintre Societatea Naţiunilor şi Ministerul de Externe englez. Explicaţiile ar fi: preşedintele Societăţii era englez iar Regatul Unit era membru în Comitetul de Trei pentru România. Şi credem că exemplul Angliei nu este singular. Aşa de pildă, la 9 iunie 1924, Eric Drummond, preşedintele Ligii, îi trimitea lui Miles Lampson din Foreign Office - reprezentantul englez în Comitetul de Trei - o copie după raportul întocmit de Colban după a doua vizită efectuată în România (15-30 mai 1924). El sublinia că în opinia lui Colban “the only real difficulty in Romania at present, with regard to Minorities is the Schools question”. De aceea, Drummond sugera că: “I think we should do all we can to try to secure that the new Bill (legea învăţământului primar)” ultimately contains no provisions wich are contrary to the Minorities Treaty”4. într-un raport din 1 iulie 1924, Dering relata despre întâlnirea avută cu o zi înainte cu Duca, discuţiile axându-se tot pe proiectul legii învăţământului primar. Duca l-a informat că deşi sesiunea parlamentară ar fi trebuit să se încheie, întrucât proiectul legii nu fusese adoptat, primulministru a obţinut din partea regelui o prelungire care să permită finalizarea legii. în pofida existenţei încă a unor nemulţumiri ale minorităţilor, chiar deputatul Hans Otto Roth, cel care fusese cel mai activ contestatar al proiectului, s-a declarat mulţumit în proporţie de 90% cu textul legii5. Legea va fi promulgată la 12 iulie 1924. 4 F.O. 371/9967, f. 44. Vezi pe larg vizita lui Colban în România în anul 1924 în: Marie Renée Mourton. La Société et la protection des minorités. Exemple de la Transylvanie (1920-19281. Thèse pour le doctorat du troisième cycle présenté à la Faculté des Letteres et Sciences Humaines de 1’ Université de Paris, 1969, p. 231- 243. 5 F.O. 371/9967, f. 100-101. 116
