Virag, Cristian: Situl neolitic Halmeu - Vamă (Satu Mare, 2015)
Capitolul V. Corelaţii conologice şi culturale
definiţie a culturii, realizată pe baza materialelor ceramice, oferind corelaţii tipologico-stilistice cu fenomenele culturale de gen Herpály şi Csőszhalom110. Cercetările exhaustive realizate începând cu anii ’70 permit o mai bună structurare a etapelor evolutive ale fenomenelor neolitice târzii. Astfel de cercetări au avut loc la: Csóka, Tápé - Lebő, Hódmezővásárhely - Kőkénzdomb, Hódmezővásárhely - Gorzsa, Szegvár - Tűzköves, Öcsöd - Kováshalom, Szeghalom - Kováshalom, Bottonya - Parázs tanya, Bottonya - Gödrösök111. Pentru zona de nord a bazinului Tisei sunt de menţionat cercetările de la Szerencs - Taktaföldvár, Bodrogkeresztúr - Kutyasor, Kenézlő, Bodrogzsadány - Templomdomb, Pasyűzab - Öved, iar pentru zona Slovaciei şi Ucrainei Cicarovce/Csicser, Oborin, Zemplí/Zemplén, Mukacevo/Munkăcs. Pentru teritoriul României sunt menţionate descoperirile de la Vărsând112, Oradea, Dăbâca113. La Dăbâca nu sunt amintite descoperiri nici Tisa, nici Herpály, dar există la Cluj - Izvoru Sf. Ion în colecţia Takacs ceramică Herpály114. Cercetările recente au relevat faptul că apariţia culturilor neoliticului târziu se poate corela cu apariţia aşezărilor de tip tell. Cel mai timpuriu nivel de locuire în aşezările de tip tell, pentru majoritatea aşezărilor, reprezintă un orizont denumit Szakálhát târziu (final) sau Szakálhát - Tisa, marcând un fenomen de tranziţie. Prin urmare, colegii maghiari desprind concluzia că începutului neoliticului târziu în corespunde, pentru întreg bazinul Tisei, fazei timpurii a culturii Tisa, iar fenomenele grupurilor Herpály şi Csőszhalom nu evoluează direct din grupurile culturale ale neoliticului mijlociu ci din cultura Tisa115. Răspândirea teritorială a culturii Tisa, căreia peste Dunăre îi corespunde cultura Lengyel, variază în funcţie de etapele de evoluţie; în prima fază aşezările culturii se răspândesc la est de râurile Tisa şi Zagyva, cu descoperiri la Lipova, Herpály, Nádudvar, Kenézlő, Bodrogzsadány, Zemplí/Zemplén, Mukacevo/Munkács, care par a marca limita de răspândire a culturii în această fază. în faza a doua etapă evolutivă, cultura Tisa se divide în mai multe grupe şi fenomene culturale: cultura Herpály şi Csőszhalom în est şi nord-est, în timp ce în zona Crişurilor precum şi în bazinul mijlociu şi inferior al râului Tisa, cultura Tisa îşi continuă neîntrerupt evoluţia. De asemenea, pe cursul râului Criş, zona de evoluţie a culturii Tisa, faza clasică este împărţită în două. Regiunea de evoluţie a culturii Herpály, având o zonă de contact cu cultura Tisa în regiunea Crişului, este restrânsă între Berettyó şi valea Crişului Repede, cu extindere în teritoriul vest transilvan, dar unde descoperirile de tip Herpály se plasează în faza târzie a culturii116. Zona de evoluţie a grupului Csőszhalom este plasată în bazinul Tisei Superioare şi pe valea Bodrogului, cu doar două descoperiri de acest tip pe teritoriul Slovaciei, la Cicarovce/ Csicser şi Oborin, ambele plasate în zona de divagare a râului Bodrog. Definirea grupului s-a făcut pe baza materialului ceramic care, de altfel, este asociat cu numeroase materiale de import de tip Tisa şi Herpály, acestea din urmă fiind ceva mai numeroase, putând fi observate şi anumite elemente în ceramica pictată117. Pentru întreg neoliticul târziu se generalizează aşezările de tip tell sau aşezările amplasate pe grinduri, fiind relativ rare aşezările cu un singur nivel de locuire. în ce priveşte ceramica neoliticului târziu, dispare categoria ceramicii degresate cu pleavă, diferenţele calitative între ceramica semifină şi fină. Ornamental, se continuă tradiţia ceramicii pictate cu substanţă neagră bituminoasă, pentru cultura Tisa fiind caracteristică ceramica incizată cu motive textile118. 110 Korek 1972. 111 Kalicz/Raczky 1987, p. 12-13. 112 considerate Szakálhát de Gh. Lazarovici. 113 Kalicz/Raczky 1987, p. 13-14. 114 Lazarovici/Kalmar 1982, p. 232, pl. III/1-8. 115 Kalicz/Raczky 1984, p. 131-132; Kalicz/Raczky 1987, p. 14. 116 Kalicz/Raczky 1987, p. 13-14. 117 Kalicz/Raczky 1987, p. 13-14. 118 Kalicz/Raczky 1987, p. 19-20. Corelaţii cronologice şi culturale 75
