Virag, Cristian: Situl neolitic Halmeu - Vamă (Satu Mare, 2015)
Capitolul V. Corelaţii conologice şi culturale
Materialele de la Oradea-Sa/ca, prin factură, forme, motivistică, se încadrează în fenomenele de tip Berrettyóújfalu-Herpály. Degresarea ceramicii se face cu nisip foarte fin, uneori cu mică pisată, pentru ceramica uzuală folosindu-se şi nisipul cu bob mare. Pentru ceramica fină şi semifină s-a utilizat şi degresarea cu pleavă sau resturi organice şi în mod rar scoică şi cioburi pisate82. Aspectul ceramicii este îngrijit, majoritatea acesteia fiind de culoare închisă, brună sau neagră, cu interiorul lustruit sau spatulat. Formele vaselor pentru cultura Tisa, considerate importuri, sunt oalele sau străchinile puţin evazate83 84. Pentru orizontul Salca- Herpăly, materialul are bune analogii la Cărei-CozardM, fiind întâlnite străchinile, vasele de tip sac, cu pereţii perpendiculari pe fund, vase cu pereţii rotunjiţi, tăvi, boluri, oale, amfore, vase cu picior. Nu sunt argumente pentru o datare a Tisei I anterioară orizontului Vinca B2/C, după cronologia lui Lazarovici85. Conform acesteia, cele trei etape ale „şocului” Vinca C în Banat şi Transilvania sunt: B2/C prima etapă, în care se naşte cultura Turdaş şi spre nord etapa Szakálhát- Tisa; a doua etapă, la nivel Vinca Cl la Milojcic, când se naşte Tisa I; şi a treia, după Vinca CI86, când pătrund elementele sudice, încadrând descoperirile sudice ca fiind Vinca, Parţa - OB 1 şi 2, Chişoda, Alba Iulia, Soimuş87, definite apoi ca grupul Foeni de FI. Draşovean şi nu Petreşti AB cum le definise I. Paul pe cele de la Parţa Ob. 2. De altfel, Gh. Lazarovici sincroniza din 1983 Tisa - Herpăly cu Vinca Cl88. Ornamentele incizate se întâlnesc în special în orizontul Tisa, cultura Salca-Herpăly nu dezvoltă în mod special acest ornament. Se întâlnesc inciziile scurte pe buze sau pe partea puternic profilată a vaselor bitronconice. în ceea ce priveşte ornamentele pictate, predomină pictura cu substanţă neagră bituminoasă, sub formă de linii subţiri paralele, în reţea, uneori întrerupte, groase, pătrate, romburi, buline, realizate fie direct pe fondul vasului, fie pe o angobă de culoare alb-lăptoasă89. Ornamentele pictate cu vopsea albă sunt aplicate direct pe fondul vasului, fiind destul de frecvente la Oradea - Salca, reprezentând o caracteristică pentru nivelele clasice a culturii Herpăly. Pentru ornamentele pictate cu culoare roşie, aplicate direct pe fondul vasului, S. A. Luca întrevede legături cu cultura Petreşti, faza timpurie (A). Pentru descoperirile de la Zăuan - Dâmbul Spânzuraţilor, autorii săpăturilor Gh. Lazarovici şi E. Lakó încadrează descoperirile în fenomenele de tip Tisa II, Tisa II-Herpăly sau Tisa-Herpály-Csőszhalom90. După cum observă autorii săpăturii, în zona dintre Crişuri şi Barcău, legăturile dintre Tisa şi Szakálhát sunt foarte puternice, colegii maghiari susţinând rolul genetic al culturii Szakálhát pentru cultura Tisa. în spaţiul dintre Crişul Repede şi Someş, în nordul Bihorului şi în zonele învecinate din Ungaria, spre vest, nord-est şi est este răspândită cultura Herpály, civilizaţie ce face parte dintr-un complex mai larg al neoliticului târziu, numit Tisa-Herpály-Csőszhalom. Pentru România, astfel de descoperiri sunt definite sub numele de Tisa II-Herpály91. Majoritatea descoperirilor semnalate în zona Careiului, încadrate cronologic în neoliticul târziu, se evidenţiază printr-o ceramică de culoare cărămizie-roşiatică, nepictată şi cu decor plastic, făcând parte dintr-o etapă de început a neoliticului târziu, având analogii în materialele din ultima fază a aşezării de la Pişcolt-Lutărie. Astfel de puncte avem atestate la Cărei- Bobald I, V, VIII, unde apar materiale ceramice de culoare cărămizie sau roşiatică. Ca forme 82 Luca 2001, p. 33. 83 Luca 2001, p. 34. 84 Iercoşan 1997, Virág 2008a. 85 Lazarovici/Németi 1983, p. 35; Lazarovici 1994, p. 62 şi urm şi tab. 1; Lazarovici 2000, p. 9 şi urm. 86 Lazarovici 1987, p. 39-40; Lazarovici 2000, p. 9 şi urm.; Lazarovici/Lazarovici 2006, p. 489 şi urm. 87 Lazarovici 1987, p. 40; Lazarovici/Németi 1983, p. 35; Lazarovici 1994, p. 62 şi urm şi tab. 1. 88 Lazarovici/Németi 1983, p. 35; Lazarovici 1994, p. 62 şi urm şi tab. 1; Lazarovici 2000, p. 9 şi urm.; Lazarovici/ Lazarovici 2006, p. 489 şi urm. 89 D. Ignat 1977, p. 15; Luca 2001, p. 36 90 Lazarovici/Lakó 1981, p. 31; Lazarovici/Németi 1983, p. 35; Lazarovici 1994, p. 62 şi urm şi tab. 1. 91 Lazarovici/Lakó 1981, p. 34; Lazarovici/Németi 1983, p. 35; Lazarovici 1994, p. 62 şi urm şi tab. Corelaţii cronologice şi culturale 73
