Virag, Cristian: Situl neolitic Halmeu - Vamă (Satu Mare, 2015)
Capitolul V. Corelaţii conologice şi culturale
dacă aceste materiale provin din acelaşi lot cu cele cunoscute anterior, sau sunt descoperiri ulterioare. Dacă materialele au acelaşi loc de provenienţă, acest fapt ar putea indica două momente cronologice diferite. Pentru fragmentele pictate cu linii late46, putem găsi similitudini în materialele de la Cluj-Piaţa Unirii, niv. II47; Suplac, pentru ceramica decorată cu dungi late care pornesc de la fund până spre buză, sau dungi dispuse pe perete în apropierea buzei cu traseu diferit48, şi Pericei - Keller Tag49. Materiale aproape identice cu cele de la Suplac au fost întâlnite Bükkaranyos - Fölvar aparţinând grupului Szilmeg50. Gh. Lazarovici le încadrează în Zau IIA-IIC51, revenind de nenumărate ori asupra lor. în 1982 le sincroniza cu descoperiri Esztár şi anterioare culturii Tisa52. Descoperirile de la Vărzari provin dintr-un singur complex-groapă, nefiind identificat un nivel de locuire sau un alt complex53. Pentru motivele pictate identificate pe materialul de la Vărzari s-au precizat analogii în descoperirile de tip Satoraljaujhely, Săcuieni sau Velke Rascovce54. Ca forme specifice, la Vărzari sunt cunoscute oalele. Pentru această formă există similitudini la Tiream, unde, alături de materiale de tip Pişcolt II, sunt prezente şi două fragmente provenite de la aceste forme55. Descoperirile de la Vărzari sunt plasate în Pişcoltul târziu. Descoperiri cu motive similare şi amfore cu gât cilindric şi motice în „scăriţă” există în grupul Pişcolt faza mijlocie la Pişcolt, Ciumeşti56, Cărei57, Căpleni - Malul canalului58, Moftinu Mic - Pescărie B59, Sanislău - Grajdurile CAP60, Urziceni - La păşune61 şi Văşad62. Deşi nu putem afirma cu certitudine, credem că în acest interval cronologic marcat de etapa târzie a grupului Pişcolt, se petrece un fenomen cu sens dublu. Pe de o parte, o răspândire a elementelor de tip Cluj - Cheile-Turzii (Zau III mai recent la Gh. Lazarovici), care pătrund spre Crişana, traseu marcat de descoperirile de la Pericei63, Devenţ64, Suplac65, iar, de altă parte, elemente ale grupului Pişcolt penetrează spre Transilvania. în ilustrarea acestui fapt aducem ca argument descoperirile de la Porţ66, Zăuan Dîmbul Cimitirului67 68, Zalău - Valea Mâtii6&, Gilău69, Aiton70, considerate o pătrundere Pişcolt III spre Transilvania la nivel Zau III-IV71. Corelaţii cronologice şi culturale 46 Vlassa 1976, fig. 3/2-9. 47 Vlassa 1976, fig. 6, 7. 48 D. Ignat 1998, pl. IV. 49 S.Băcueţ Crişan 2001, pl. III/3. 50 Kalicz/Makkay 1977, taf. 175/6, 7, 9, 12, 13. 51 Lazarovici/Lazarovici 2006, p. 418, fig. Iile. 15; Lazarovici 2008; Lazarovici 2010. 52 Lazarovici/Kalmar 1982, fig. 1-2; p. 224-225. 53 D. Ignat 1982, p. 361. 54 D. Ignat 1982, p. 364. 55 D. Ignat 1982, p. 364. 56 Lazarovici/Nemeti 1983, Pişcolt pi. XXI/1; Ciumeşti pi. XXIII/7. 57 Lazarovici/Németi 1983, p. 21; Németi 1986-1987, p. 16; Németi 1999, p. 67-70. 58 Németi 1986-1987, p.16-17; Németi 1999, p. 77-79; Iercoşan 1992-1993, p. 9-11. 59 Lazarovici/Németi 1983, p. 21-22; Németi 1986-1987, p. 101-137. 60 Németi 1986-1987, p. 18-19. 61 Németi 1986-1987, p. 19. 62 Nemeti 1986-1987, p. 16-21. 63 S. Băcueţ Crişan 2001, p. 51-53, pl. III-V. 64 Vlassa 1976, p. 20-27; Lazarovici et alii 2006; Lazarovici 2008. 65 D. Ignat 1998, p. 21; Lazarovici 2008. 66 Matei et alii 2003, p. 247-248. 67 Lazarovici/Lakó 1981, p. 42-43, fig. 18. 68 Lazarovici/Kalmar 1982, p. 231; S. Băcuet Crişan/Băcuet Crişan 2003. 69 Z. Kalmar 1982, p. 247-252. 70 Lazarovici 1986, p. 15-16. 71 Lazarovici 2008. 71
