Virag, Cristian: Situl neolitic Halmeu - Vamă (Satu Mare, 2015)
Capitolul V. Corelaţii conologice şi culturale
Capitolul V Corelaţii cronologice şi culturale O problemă majoră a arheologiei româneşti este aceea că orice cercetare exhaustivă a unui sit arheologic tinde să se transforme într-un facies cultural, aspect cultural, grup sau cultură. Bunăoară, S. Dumitraşcu, în cadrul săpăturilor de la Biharea, descoperă material ceramic pictat cu roşu crud şi cu bitum, „încadrat în neoliticul mijlociu,...într-un grup de sine stătător în Crişana centrală, în Bihor, ....Grupul Ceşmeu”, pe care autorul nu-1 include „nici în cele de tip Criş şi nici în cale de tip Tisa”1. Autorul observă influenţe de tip Vinca-Tudaş, afirmând că „ceramica de tip Sântana-Holumb are un înaintaş mai vechi în ceramica cu butoni găuriţi de tip vincian din grupul Ceşmeu”2. Aceste influenţe de tip Vinca-Turdaş ne duc cu gândul la Suplacu de Barcău şi Giurtelecu Şimleului, unde apar astfel de ornamente incizate şi vase patrulatere incizate de tip turdăşean. Urmărind firul narativ al autorului aflăm că „prin materialul arheologic descoperit-unelte mici de piatră, silex şi obsidian, prin trăsăturile proprii-tehnologice, tipologice şi stilistice-aşezarea neolitică de la Biharea se defineşte fiind ca de sine stătătoare în cadrul descoperirilor neolitice din Crişana - ca un grup Ceşmeu - contemporan cu faza Bucovăţ I a grupului respectiv din Banat, legat genetic de cultura Vinca şi fiind un grup distinct de culturile neolitice Criş şi Tisa. Se documentează existenţa unui grup vincian (B-C?) în Crişana”3. De altfel, acelaşi autor, într-un studiu care doreşte să clarifice problema neoliticului din zonă, identifică trei componente neolitice, şi anume o „componentă locală a Munţilor Apuseni reprezentată printr-un cerc cultural cu ceramică pictată; o componentă răsăriteană....; o componentă nordică.....Peştera Lesiana, adică o componentă locală a unui cerc cu ceramică pictată, pe care noi îl denumim cercul neolitic cu ceramică pictată Munţii Apuseni, Grupul Crişul Repede, aspectul Lesiana”4. Doina Ignat defineşte un nou grup cultural pe baza descoperirilor de la Corău, şi anume Grupul cultural Suplacu de Barcău, care, potrivit S. A. Luca, şi căruia tindem să-i dăm parţial dreptate, este un grup cultural ce cuprinde descoperiri de tip Pişcolt, precum şi descoperiri de tip Herpăly. Gh. Lazarovici are o altă opinie formulată pe baza săpăturilor realizate la Porţ - Corău III, unde peste un Pişcolt IIA (fosta etapă mijlocie în care este încă ceramică pictată şi ceramică incizată Alföld timpurie)5, urmează un nivel cu ceramică pictată pe fond alb lustruit de bună calitate cu motive roşii, socotite Suplac I de către Doina Ignat. După Gh. Lazarovici este vorba despre Zau Ha, dar asemenea motive apar şi în alte staţiuni asociate cu pictură - numite anterior CCTLNZIS cu diferite grupe, acum cultura Zau6. Acea pictură este socotită „Lumea Nouă”, doar că la Lumea Nouă în staţiune 97-99% este Vinca A sau B, iar 1-3% este pictură pe fond alb, înainte de ardere. Acea ceramică este urmată, după una sau două etape, de o ceramică pictată similară celei de la Iclod, asociată cu ceramică incizată cu motive 1 Dumitraşcu 1994, p. 96. 2 Dumitraşcu 1994, p. 96. 3 Dumitraşcu 1994, p. 97. 4 Dumitraşcu 2000, p. 15. 5 Lazarovici/Lazarovici 2006, p. 411-413. 6 Lazarovici 2008. 67
