Virag, Cristian: Situl neolitic Halmeu - Vamă (Satu Mare, 2015)
Capitolul IV. Organizarea internă a aşezării
Cx. 20/2008 (fig. 94), complex alungit, de forma unui şanţ (15 x 2,5 m), surprins parţial, orientat E-V, cu zona de intrare dinspre est, cu adâncimea maximă 2,10 m de la nivelul actual de călcare. Umplutura este brun negricioasă, pereţii uşor oblici, fundul este drept, cu mici alveolări pe alocuri. în zona centrală, complexul se adânceşte sub forma unei gropi de formă ovală, surprinsă pe jumătate (3,5 x 1,5 m). Cx. 30/2008, complex de formă ovală, surprins parţial, orientat E-V (fig. 98). Dimensiunea sa 7 x 1,5 m, adâncimea maximă 0,70 m. Pereţii complexului sunt oblici pe o parte, pe latura vestică coboară în trepte, fundul complexului este drept. Umplutura este brun negricioasă, lutoasă. Cx. 46/2008 este un complex de mari dimensiuni, de formă ovală (14 x 3 m), surprins parţial pe latura nordică a suprafeţei, orientat E-V (fig. 102). Umplutura este brun negricioasă, adâncimea maximă fiind de 1 m. Complexul se adânceşte în trepte, pereţii fiind oblici, fundul drept. Cristian Virág Cele cinci complexe sunt dispuse paralel, orientate est-vest, la o distanţă de cca. 15- 20 m unul de altul, aliniate, indicând o tramă stradală. Caracterul preventiv al cercetării nu a permis cercetări pe arii mai largi, rămânând de verificat dacă situaţia se confirmă şi pe cealaltă parte a drumului. Complexe de acest fel se regăsesc la Urziceni - Cx. I23, la Pişcolt sunt 4-5 astfel de complexe dispuse paralel24. Acestea reprezintă partea adâncită a unor locuinţe. Situaţia este asemănătoare cu cea de la Porţ - Corău25 26 şi Pericei-Keller tag2b unde se constată un orizont de locuire caracterizat prin locuinţe adâncite, urmat de un orizont cu locuinţe de suprafaţă, cu fundaţii. în cazul nostru nu avem surprinse amenajări de podea din lut sau pietriş. La Porţ - Corău27, în nivelul de locuire Suplac II, autoarea săpăturii identifică trame stradale, organizarea caselor facându-se pe trei străzi paralele. Gropile Numărul gropilor descoperite în situl arheologic de la Halmeu este relativ mare, fără a se putea preciza cu siguranţă funcţionalitatea acestora. Unele gropi foarte adânci, săpate în trepte, sunt gropi de exploatare a lutului necesar activităţilor gospodăreşti, care au fost umplute ulterior cu resturi menajere. Astfel, gropile conţin fragmente ceramice, chirpici - deseori cu amprente de pari şi nuiele, bucăţi de vetre sparte, cenuşă, cărbuni, oase de animale, fragmente de râşniţe şi de şlefuitoare de piatră, piese din obsidian, silex, roci locale (lame, lamele, unelte finite, armături, nuclee, deşeuri). Gropile de provizii sunt de formă circulară sau ovală în plan, cuptorite sau tronconice. Din punct de vedere tipologic se disting trei tipuri de gropi. Umplutura complexelor este de culoare brun negricioasă, lutoasă, cu pigmentaţie de chirpic diseminat şi lentile de steril. 1. gropi de mari dimensiuni (fig. 35, 61, 68, 69, 70, 90, 94, 95), săpate în trepte, de formă neregulată (Cx. 4/2003 - 7,40 x 4,60 m; Cx. 31/2006 - 4,1 x 2,7 m; Cx. 25/2006 - 2,7 x 2,4 m; Cx. 32/2006 - 2,30 x 2,15 m; Cx. 3/2008 - 14 x 4 m; Cx. 13/2008 - 3,2 x 3,7 m). 2. gropi de dimensiuni mijlocii, cu fundul plat sau puţin adâncite la mijloc, circulare sau ovale (fig. 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 70), cu dimensiuni cuprinse între 2-3 m şi adâncimi de 0,5-1,5 m (Cx. lla/2006 - 2,2 x 1,6 m; Cx. 14a/2006 - diam. 2 m; Cx. 18/2006 - 2 x 2,2 m; Cx. 23 Lazarovici 2013, p. 88-89. 24 Virág 2004. 25 informaţii amabile Robert Gindele. 26 S. Băcueţ Crişan 2008, p. 13-26, 58. 27 S. Băcueţ Crişan 2008, p. 27-38, 58. 64
