Virag, Cristian: Situl neolitic Halmeu - Vamă (Satu Mare, 2015)
Capitolul IV. Organizarea internă a aşezării
Capitolul IV Organizarea internă a aşezării Mediul geografic influenţează comunităţile umane, economic şi comportamental, prin formele de relief care au o importanţă pentru definirea tipului de aşezare şi natura activităţilor economice. Prezenţa apelor curgătoare sau stătătoare şi calitatea lor - ape dulci sau sărate - marchează durata locuirii sau activităţile legate de cultivarea plantelor, creşterea animalelor, vânătoare şi pescuit. Natura şi variaţiile climaterice au rol determinant în arhitectura locuinţelor şi chiar a aşezărilor. Sunt importante şi cantitatea de ape pluviale, direcţia şi natura vânturilor etc. Mediul geologic influenţează durata aşezării şi natura ocupaţiilor- resurse de sare şi material litic, tipuri de sol pentru agricultură, păşunat, olărit1. în acest sens menţionăm preferinţa comunităţilor neolitice pentru zonele de cernoziom şi loess, aspect sesizabil prin aglomerarea de aşezări în ţinuturile respective2. Astfel, comunităţile neolitice din nord-vestul României manifestă o predispoziţie pentru amplasarea aşezărilor pe cursuri de ape curgătoare, pe o serie de forme pozitive, mici înălţimi cu aspect de popine sau altele cu aspect de grinduri şi care domină suprafaţa generală a terenului doar cu 4-5 m.3 Aceste forme pozitive nu au formaţiuni turboase, constituind insule neinundabile, sau numai temporar inundabile în mijlocul mlaştinii. Menţionăm în acest sens limita mlaştinii Ecedea, situată pe linia Berveni, Cămin, Căpleni, Domăneşti, Moftinu Mare, Ghilvaci, Doba, Boghiş, continuând cu localităţile maghiare de dincolo de graniţa cu Ungaria, limită pe care se situează numeroase aşezări aparţinând grupului Pişcolt: Cămin4, aşezare din neoliticul târziu, aparţinând fazei finale a grupului Pişcolt; Căpleni- Aşezare neolitică, punct situat pe un grind de mici dimensini (65 x 60 m); Căpleni- Togul lui Reok5- punct situat pe un grind mai întins, la circa 1,5 km spre Cămin; Moftinu Mic- Pescărie B6, situat pe un grind imens, cu o uşoară înclinaţie spre fosta mlaştină. Alte aşezări aparţinând grupului Pişcolt sunt situate pe grinduri din Valea Ierului: Dindeşti7, Pişcolt - Lutărie8; - Cărămidărie9; -Nisipărie10, Săcueni11 (situată pe duna de nisip Horo), Tiream12, Văşad13, Unimăt14. Aşezarea neolitică de la Halmeu este poziţionată pe terasa inundabilă a văii Egherului Mare, afluent al râului Tur (fig. 1-4,11). Situl este poziţionat pe partea vestică a văii, actualmente desecată, dar care constituie în continuare o zonă mlăştinoasă în perioadele mai ploioase. Astfel, 1 Z. Maxim 1999, p. 12. 2 Comşa 1987, p. 14. 3 Bogdan 1957, p. 108. 4 Németi 1987, p. 23, 46, fig 16/2; Németi 1999, p. 76. 5 Iercoşan 1992-1993; Németi 1999, p. 77-78. 6 Lazarovici/Németi 1983, p. 21-22; Németi 1986-1987, p. 101-137. 7 Németi 1999, p. 29; Lazarovici/Németi 1983, p. 21; Ciarnău/Lazarovici 1985, p. 15-24. 8 Lazarovici/Németi 1983, p. 21-22; Németi 1986-1987, p. 15. 9 Lazarovici/Németi 1983, p.22; Németi 1986-1987, p. 18-19. 10 Lazarovici/Németi 1983, p. 22. 11 Comşa/Nanaşi 1971, p. 633-636; Comşa/Nanaşi 1972, p. 3-17; Luca/Iercoşan 1997, p. 11-13. 12 Lazarovici/Németi 1983, p. 24; Ciarnău/Lazarovici 1985, p. 20; Németi 1986-1987, p. 15 13 D. Ignat 1973, p. 16; Lazarovici/Németi 1983, p. 24; Németi 1986-1987, p. 20-21. 14 Dumitraşcu 1969, p. 41-47; Dumitraşcu/Luca 1995, p. 45-49. 59
