Virag, Cristian: Situl neolitic Halmeu - Vamă (Satu Mare, 2015)
Capitolul III. Cultura materială şi spirituală
Cultura materială şi spirituală Cx. 3/2014. 20. Idol zoomorf, păstrat fragmentar, respectiv un corn de taurină (fig. 133/4). C. Plastică monumentală. Plastica monumentală este reprezentată printr-un fragment de picior care poate proveni de la un altar sau idol monumental, reprezentat fie în picioare, fie pe tron (fig. 135). Piciorul are o lungime de 46,2 cm , de formă cilindrică (diametrul în zona mediană de 13,5 cm), se aplatizează uşor în zona inferioară, iar în partea superioară se lăţeşte. O piesă asemănătoare se regăseşte la Liubcova11 12. D. Vasele miniaturale. Numărul acestor piese este destul de mare, unele dintre ele imitând forme ceramice întâlnite în aşezare, dar fără a avea o funcţionalitate deoarece capacitatea recipientului este simbolică. în acest sens, se pot presupune mai multe ipoteze de lucru. O primă ipoteza ar fi că aceste vase reprezintă jucării făcute pentru/sau de copii. O altă ipoteză ar fi legarea acestor piese de anumite practici cultice sau magice. Altele sunt vase cu un recipient de până la 50 ml pentru care putem presupune o funcţionalitate, adică reprezentau recipiente pentru băut sau pentru păstrat lichide. Şi în acest caz modul stângaci de realizare a unora dintre aceste vase, forma neregulată, ne duce cu gândul la unele activităţi legate de copii. Cx. 4/2003 1. Lingură din lut, miniaturală (Lungime 2,6 cm; Lăţime 1,3 cm, diametrul interior al cupei 1 cm), coadă de formă conică, cupa lingurii de formă ovală, uşor neregulată (fig. 133/9; 136/8). 2. Vas miniatural (înălţime: 3 cm; diametrul gurii: 3,5 cm; diametrul fund: 1,6 cm) de formă tronconică, buză trasă spre exterior, profilată (fig. 134/1). 3. Vas miniatural (înălţime: 3,4 cm; diametrul gurii: 2,3 cm; diametru fund: 2 cm) de formă tronconică (fig. 134/2), fund gros (grosimea fundului 2,4 cm). 4. Vas miniatural (înălţime: 4,1 cm; diametrul gurii: 3 cm; diametru fund: 1,8 cm) de formă tronconică, o tortiţă sub buza vasului (fig. 134/3). Ca şi formă, vasul îşi găseşte analogii la Porţ-Corău11. 5. Vas miniatural (înălţime: 3,4 cm; diametrul gurii: 3 cm; diametru fund: 3,8 cm) de formă tronconică, buza trasă spre interior (fig. 134/4). 6. Vas miniatural (înălţime: 3,1 cm; diametrul gurii: 3,6 cm; diametru fund: 2,1 cm) de formă tronconică (fig. 134/5). Ca şi formă, vasul îşi găseşte analogii la Porţ-Corău13. 7. Vas miniatural (înălţime: 4,2 cm; diametrul gurii: 1,9 cm; diametrul fund: 2,6 cm) buza trasă spre interior, fund gros (fig. 134/6). 8. Vas miniatural (fig. 133/10) cu tub de scurgere (înălţime: 3 cm; diametrul gurii: 5 cm; diametru fund: 2 cm). Pentru acest tip de vase se folosesc diverse terminologii: vase de tip biberon sau linguri-biberon. Astfel de vase se cunosc în descoperirile de la Iclod14, Suplacu de Barcău15, Tăşad16, Ciumeşti - La Silozuri/Fântâna Păşunii17, Pencei-Keller fag18, dar şi în alte puncte, fiind puse pe seama influenţelor culturii Lengyel în România19. 11 Luca 1998, 209, fig. 43/5, 51 ff; Lazarovici/Lazarovici 2006, p. 504, fig. IVa. 12 S. Băcueţ Crişan, 2011, p. 73-74, Pl. III/2. 13 S. Băcueţ Crişan, 2011, p. 73-74, PI. II/8. 14 Lazarovici 1983, p. 50-61, Z. Kamar 1986, p. 61-65, fig. 3. 15 D. Ignat 1998, p. 62, fig. 38/3, 39/1. 16 D. Ignat 1998, p. 62, fig. 67/1 (autoarea face referire la Fig 68/1, numerotarea planşelor fiind decalată). 17 Virág 2008, p. 93-94, Pl. XXXV/5. Din acest punct sunt publicate două vase de tip biberon, unul provenind din colecţia Kovács a Muzeului Judeţean Satu Mare, nr. inv. 31297: Németi 1997, p. 64-65, fig. 3/1-3/3; Németi 1999, p. 52, iar al doilea aflat în colecţia Muzeului Orăşenesc Cărei, nr. inv. 4210, publicat eronat de către N. Iercoşan ca aparţinând c. Bodrogkeresztúr: Iercoşan 1981-82, p. 35-37, fig. 1; Németi 1997, p. 64-65, fig. 3/2; Németi 1999, p. 52. 18 S. Băcueţ Crişan, 2009, Pl. II-III. 19 Z. Kamar 1986, p. 61-70. 51
