Virag, Cristian: Situl neolitic Halmeu - Vamă (Satu Mare, 2015)
Capitolul II. Istoricul cercetării. Descrierea unităţilor de cercetare şi a complexelor arheologice
Cx. 30 groapă cu un contur oval la gură (1,65 x 2,70 m), cu umplutura de culoare brun negricioasă, ce conţinea numeroase fragmente ceramice şi pigmenţi de chirpic. Pereţii gropii erau drepţi pe latura de N, în rest arcuiţi sau cu uşoare denivelări sub forma unor trepte (fig. 61,68). Ca inventar se remarcă o mare cantitate de ceramică, în primul rând fragmente de oale, castroane şi fructiere cu picioare înalte. Printre acestea s-au identificat şi un fragment ceramic pictat cu bitum şi un vas miniatural. De asemenea, se remarcă materialul litic: fragmente din topoare şlefuite, râşniţe, zdrobitoare; Cx. 31 groapă cu un contur ovoidal-neregulat (4,12 x 2,70 m) delimitându-se foarte clar de sterilul brun-muştariu prin culoarea sa neagră-cenuşie. Umplutura sa este brun cenuşie spre marginile pereţilor şi brun negricioasă în centru, iar spre fund apar două lentile de culoare brună. în partea de V, groapa se covăţeşte la o adâncime de 0,30 m, în timp ce în partea de E se adânceşte sub forma unei gropi cu pereţii înclinaţi până la adâncimea de 0,90 m, după care se lărgeşte în formă de stup. Fundul este înclinat, adâncimea maximă fiind de 1,20 m de la conturare (fig. 61, 68). în umplutura gropii s-a găsit o mare cantitate de fragmente ceramice şi piese din piatră (topoare, râşniţe). O menţiune specială merită descoperirea din partea superioară a umpluturii, lângă marginea estică, a unei depuneri formate din trei vase întregi: o cupă cu picior (culcată), o oală (în poziţie verticală) peste care era aşezat un vas mic, sub formă de capac. Pe fundul complexului a fost descoperit un castronaş pictat cu bitum; Cx. 32 este o groapă cu un contur uşor oval (2,30 x 2,15 m), cu umplutura de culoare negricioasă. Pereţii neregulaţi, pe alocuri cu trepte sunt înclinaţi, în general, spre interior; fundul este uşor arcuit; adâncimea maximă de 0,80 m (fig. 61, 70). Ca inventar se remarcă numeroase fragmente ceramice şi câteva fragmente de râşniţe; Cx. 33 este o groapă cu un contur uşor oval (3,30 x 3 m), cu umplutura de culoare brun negricioasă. Pereţii gropii sunt oblici sau uşor arcuiţi. Fundul este plat, prezentând doar o uşoară alveolare în partea de S (fig. 61, 70); adâncimea maximă este de 0,90 m. Fa 0,15 m deasupra exista o fructieră, pusă cu piciorul în sus, iar la acelaşi nivel, însă la o distanţă de 1 m, au fost descoperite părţile inferioare a două oale. A fost recoltată o cantitate mare de ceramică şi material litic (fragmente de topoare şlefuite şi fragmente de râşniţe). Cx. 22 (Ml) complexul este de formă dreptunghiulară (2,37 x 0,96 m) şi suprapune o groapă circulară mai veche (22a - 1,57 x 1,55 m). Groapa dreptunghiulară este orientată pe direcţia SSE-NNV (fig. 61, 65). Materialul osteologic nu s-a păstrat aproape deloc, fragmente mici şi izolate de oase şi dinţi fiind cu greu observabile. Starea foarte deteriorată a acestora nu a permis recunoaşterea speciei cărora le aparţin. Pe latura dinspre SSE a complexului se afla un vas ceramic spart. Doi colţi de mistreţ reprezentau probabil pandantive, dar starea de deteriorare avansată a acestora nu permite mai multe aprecieri. Inventarul complexului mai este constituit din diferite piese din piatră: două topoare, un ciocan (sceptru?), trei şlefuitoare, din care două canelate, toate din piatră şlefuită, şi 12 piese din piatră cioplită (lame şi lamele, lame şi lamele cu trunchiere retuşată, din care una şi cu lustru, un gratoar şi un nucleu). Pe fundul gropii s-a putut observa lemn carbonizat. Forma complexului, precum şi inventarul acestuia ne determină să credem că este vorba despre un context funerar. Fipsa materialului osteologic uman se poate datora acidităţii solidului; Cx. 24 (M 2) groapă de formă dreptunghiulară (fig. 61,64), cu orientare SE-NV (1,40 x 0,65 m). Nu s-au păstrat oasele, cu excepţia unor fragmente mici şi izolate de oase calcinate care ar putea aparţine mai degrabă unui animal. Inventarul complexului e constituit din trei vase ceramice şi 10 piese litice. Dintre acestea din urmă, o piesă este şlefuită (un topor) iar 9 sunt cioplite (lame, lame cu trunchiere retuşată, gratoare, o aşchie; trebuie să mai menţionăm faptul că dintre ele, patru piese prezintă lustru). Istoricul cercetării. Descrierea unităţilor de cercetare... 19
