Virag, Cristian: Situl neolitic Halmeu - Vamă (Satu Mare, 2015)
Capitolul I. Cadrul geografic. Elemente de habitat
Cadrul geografic. Elemente de habitat Paleofauna Fauna acestei zone este alcătuită din elemente central-europene, în regiunile deluroase şi montane şi din elemente panonice în câmpii şi lunci, corespunzând etajelor de vegetaţie, relief şi climă18. Astfel, în fauna pădurilor sunt prezente animale precum: cerb (Cervus elaphus carpaticus), cerbul lopătar (Dama dama), muflonul (Ovis musimon), ursul (Ursus arctos), mistreţul (Sus scrofa), căpriorul (Capres capuolus), lupul (Caniş lupus), vulpea (Vulpes vulpes), râsul (Lynx lynx), jderul de pădure (Martes martes) şi numeroase păsări cum ar fi cocorul de munte (Tetra uragalus), corbul (Corvus corax) şi fazanul (Phosianus calchicus). Fauna de silvostepă se caracterizează prin larga răspândire a rozătoarelor, printre care cel mai tipic reprezentant este popândăul (Citelus citelus), alături de care se întâlnesc foarte frecvent hârciogul (Cricetus cricetus), arbatele sau căţelul pământului (Spalax leucoden hungaricus) şi şoareci de câmp (Microtus arvalis). Numeroşi sunt şi iepurii (Lepus europheus), vulpile şi viezurii, iar dintre păsări, prepeliţa (Carturnix carturnix), graurii (Sturnus vulgaris), dumbrăveanca (Caracio Gurrulus), uliul (Circus), etc. în râuri şi pârâuri se întâlneşte o bogată faună ihtiologică; în râurile mai maribibanul (Thymalus thymalus), mreana de munte (Barbus meridionalis peteny); în zona de dealuri- scobarul (Chandrastama natus), cleanul (Leuciscus cephalus), iar la câmpie crapul (Cyprinus corpio) şi ştiuca (Esax Lucius). în urma cercetărilor osteologice întreprinse, dintr-un număr de 47 de locuri fosilifere au rezultat un număr de 94 de specii, marea majoritate a lor făcând parte şi din avifauna actuală a ţării şi a zonelor respective. Materialele provenite din staţiuni preistorice precum cele de la Schela Cladovei, Căscioarele, Drăguşeni, Parţa, Cladova, Biharea, Salca, Sălacea, Girişul de Câmpie etc. au rezultat din activitatea cinegetică a omului din neolitic precum şi epocile bronzului şi a fierului. Se caracterizează prin preponderenţa speciilor de talie mai mare, printre care şi barza albă, cocorul, pelicanul, alături de răpitoare ca acvilele şi vulturii. Este atestată şi prezenţa permanentă a galinaceelor şi a anatidelor19. Cercetările arheologice din diferite situri au scos la iveală resturi de avifaună. Astfel, la Suplacu de Barcău a fost identificată specia Accipiter gentilis, la fel ca în Peştera Devenţ, unde mai apar şi Gallus gallus, Ansei albifranis intermedius şi Corvus corax, la Peştera Caprei apar oase de Crex crex, la Diosig-Anas crecca, la Oradea-Salca apare Otia tarta. La Peştiş, în peştera Piatra Jurcoaiei au fost descoperite specii sălbatice precum iepure, castor, pârş, vulpe, lup, urs brun, bursuc, pisică sălbatică, mistreţ, cerb, căprior şi specii domestice, precum bou, oaie şi capră20 21. în aşezarea neolitică de la Cărei - Cozard21 în groapa G2 a fost descoperit material osteologic care cuprinde un număr de 403 oase, groapă căreia autorul săpăturii, I. Németi îi atribuie un caracter ritual. Oasele provin de la 5 mamifere domestice, 3 sălbatice, reptile şi moluşte, şi anume: vita domestică (Bos taurus L.), porcul domestic (Sus scrofa domesticus L.), oaia (Ovis aries L.), capra (Capra hircus L.), câinele (Caniş familiáris), iar dintre animalele sălbatice- mistreţul (Sus scrofa ferrus L.), cerbul (Cervus elaphus L.), căpriorul (Capreolus capreolus L.). în descoperirile de la Căpleni cercetările arheologice au surprins resturi osteologice provenind de la bovide, cervide, suide, ovicaprine şi galinacee, iar la Cămin (corn. Căpleni) resturile osteologice provin de la bovine, cervide, suide, câini şi lupi. Din păcate, la Halmeu - Vamă, din cauza solului nu s-a păstrat materialul osteologic sau a fost deasemenea natură încât nu a putut fi prelevat. în Ml(Cx. 22), au putut 18 D. Ignat 1998, p. 17-18. 19 Juresac/Kessler 1986, p. 607. 20 D. Ignat 1973. 21 El Susi 1997, p. 59-62. 13
