Karácsonyi, Carol: Flora şi vegetaţia judeţului Satu Mare (Satu Mare, 1995)

Capitolul II. Flora Judeţului Satu Mare

Dintre lucrările cu caracter etnobotanic o remarcăm pe cea semnată de Al. Borza, referitoare la satele din zona Oaşului (23). H. Asvadurov I. Dragu şi G. Babaca desfăşurându-şi activitatea în cadrul Comitetului Geologic, întocmesc studii de floră, de vegetaţie, precum şi hărţi geobotanice şi asupra judeţului Satu Mare. în domeniul silviculturii au apărut o serie de lucrări semnate de Z. Spîrchez, C. C. Georgescu,

I. Lupe etc., în special asupra pădurilor Câmpiei Someşului şi a zonei nisipurilor.

O parte din lucrările celei de a Vil-a Consfătuiri naţionale de Geobotanică din anul 1969 s-au desfăşurat la Satu Mare, cu care ocazie au fost prezentate contribuţii noi privind flora şi vegetaţia judeţului şi s-au organizat excursii de studiu în unele staţiuni cu interes botanic deosebit (209).

Lucrări mai ample privind studiul unor păşuni şi fâneţe, precum şi flora şi vegetaţia nisipurilor, sunt semnate de I. Resmeriţă şi colab. Se remarcă în mod deosebit activitatea colectivului de botanişti de la Cluj- Napoca, O., Raţiu, I. Gergely şi I. Moldovan, având o contribuţie însemnată la studierea florei şi asociaţiilor vegetale din „Ţara Oaşului“, o zonă mai puţin cercetată până în ultimii ani. O serie de micromicete, împreună cu plantele gazdă, sunt semnalate de G. Negnean.

In urma acestor cercetări flora şi vegetaţia unor zone ca: Depresiunea Oaşului, nisipurile din N—V, împrejurimile Careiului, au devenit destul de bine cunoscute. în schimb Munţii Gutâiului, Piemonturile şi în special Culmea Codrului, precum şi unele zone ale câmpiei, au rămas lacunar sau de loc cunoscute, până în ultimii ani.

B. METODA DE PREZENTARE A FLOREI

La întocmirea prezentei lucrări ne-am bazat în primul rând pe materialul de herbar colectat de noi, precum şi pe observaţiile şi notiţele de teren. Această activitate a fost începută cu mai bine de două decenii, în urmă, iar cercetările sistematice s-au desfăşurat în perioada 1967— 1988. Cu ocazia deplasărilor a fost străbătut întregul teritoriu al judeţului şi au fost colectate materiale de pe cuprinsul tuturor comunelor. S-au efectuat peste 600 de ieşiri pe teren în nord-vestul ţării, iar din materialul botanic adunat a fost constituit Herbaiul Muzeului orăşenesc din Cărei, care cuprinde peste 15 000 de coli, axat în special pe această temă.

Au fost consultate şi o serie de materiale de herbar provenite din regiunea studiată, care se păstrează în Bucureşti, Cluj-Napoca, Oradea, Satu Mare etc. La Liceul „M. Eminescu“ din Satu Mare se găseşte un vechi ierbar, care se pare că este un fragment al colecţiei întocmite iniţial de F. Divéky în secolul trecut. Lipsesc de pe etichete locurile de colectare, ceea ce îngreunează mult folosirea datelor, chiar în situaţia) în care acestea au fost publicate deja (60).

Paralel cu colectarea materialului de herbar a fost studiată toată literatura botanică disponibilă, referitoare la jud. Satu Mare. Pentru a da o imagine cât mai completă asupra cercetărilor anterioare efectuate aici, în lista bibliografică anexată includem şi lucrările referitoare la plantele inferioare.

18