Dulgău, Bujor: Sigiliile instituţiilor Sătmărene din secolele XVI-XIX (Satu Mare, 1997)
II. Instituţiile politico-administrative şi ecleziastice sătmărene
52 direct la rege, respectiv scaunului tavemical ce suplinea judecata regelui. Consiliile celor două târguri se reuneau în comun în caz de primejdie sau când erau adoptate hotărâri importante18. La 29 decembrie 1712 cele două târguri s-au unificat pe baza unui acord alcătuit dinl2 puncte, iar prin Legea CIX / 1715, votată de Dieta din Pojon, oraşul Satu Mare este ridicat în rândul oraşelor libere regeşti19. Deoarece din punct de vedere economic cele două târguri, anterior unificării, erau dependente de Cămara regală de Scepus (Szepes, Spis), ele au răscumpărat bunurile fiscului, achitând până în 1730 suma de 41.773 fl.20. Mult aşteptatul privilegiu acordat de către regele Carol al IlI-lea la 2 ianuarie 1721 consfinţea unificarea celor două târguri şi statutul de oraş liber regesc. Până în anul 1758 consiliul unic era alcătuit din 60 de membri, an după care magistratul oraşului va număra un jude primar şi 12 consilieri, asistaţi de 40 de juraţi (hites község)21. Anterior separării puterii administrative de cea judecătorească, alături de judele primar, începând cu anul 1775, va apare un nou funcţionar, primarul (polgármester), care va răspunde numai de problemele strict administrative şi economice. Fostul jude primar (judex primarius, főbíró) va exercita doar atribuţiuni judecătoreşti, prezidând scaunul de judecată al oraşului. în anul 1850 un număr de 32 de comune au fost arondate oraşului Satu Mare din punct de vedere judecătoresc, respectiv nou-înfiinţatului Tribunal filial Satu Mare, prezidat de pretorul plăşii Satu Mare22. După încercările de reformă administrativă a oraşelor din anii 1843-1844, Dieta de la Pojon va elabora în anul 1848 primul statut-lege de organizare a oraşelor23. Aparatul funcţionăresc al oraşului, potrivit documentelor arhivistice consultate, cuprindea în decursul timpului şi o serie de notari, cancelişti, arhivari, casieri, sameşi, procurori, moaşe, medici, ingineri, chirurgi ş.a. Situat pe valea Săsarului şi în depresiunea formată de lanţul munţilor vulcanici, Oaş-Gutâi-Ţibleş, oraşul Baia Mare (Rivulus Dominarum) este atestat documentar în anul 1329, când regele
