Dulgău, Bujor: Sigiliile instituţiilor Sătmărene din secolele XVI-XIX (Satu Mare, 1997)

I. Cercetări privind sigiliile instituţiilor locale dim sec. XVI - mijlocul sec. XIX

42

Arad, în „Adevărul“ (Arad), VI, nr. 1144 dm 13 aprilie 1994. Despre sigilii şi steme orăşeneşti vezi şi D. Ciurea, Sigiliile medievale ale oraşelor din Moldova, în „Studii şi cercetări ştiinţifice. Istorie“, Iaşi, 1956, 7, fasc. 2, p. 157-164; A. Sacerdoţeanu, Condiţiile în care a apărut sigiliul oraşului Bucureşti sec. XVl-XVIIl, în „Glasul Bisericii“, 1962, 11-12, p. 1097-1100; Gh. Ungureanu, Sigiliul oraşului Iaşi în secolul al XIX-lea, în R. A., 1966, 2, p.83-100; D. Hordilă, Cîteva păreri în legătură cu sigiliul Romanului, în „Memoria Antiquitatis“, 1969, 1, p.363-367; I. Frăţilă, I. .îivan, Sigiliul oraşului Deva de la 1618, în „Sargeţia“, 1974-1975, 11-12, p.411-413; P. Blaj, Un sigiliu inedit al oraşului Suceava, în „Suceava“, 1982, 9, p.39-42; stemele a 21 de oraşe din Transilvania sunt descrise pe scurt şi reproduse în Ember Géza, Erdélyi városok, ín „Magyar városok“, Budapest, 1941, p.351-439.

107. A. Răduţiu, Actele ţărăneşti în limba română din Transilvania până la 1848 şi importanţa lor documentară, în „Anuarul Institutului de Istorie Cluj“ voi. XIX, 1976, p.81-101; după unii autori abia spre finele evului mediu se extinde practica semnăturii alături de sigiliu cf. Bertényi Iván, Középkori címerjogunk néhány kérdése, ín „Levéltári Szemle“, 1986, nr. 2, p.29-30.

108. M. Dogaru, Sigiliile, mărturii ale trecutului istoric,

p.165.

109. Idem, Din bibliografia sigilografică românească,

p.417.

110. S. Jakó, op. cit., p.562.

111. Ibidem, p.617.

112. E. Vîrtosu, Sigilii împărţite şi sigilii săteşti, în „Studii şi cercetări numismatice“, 1957,1, p.357-366.

113. Ibidem., p.359-360.

114. M. Andriţoiu, M. Cerghedean, Sigilii săteşti în comitatele Hunedoara şi Zarand, în R.A. 1971, 33, nr. 1, p.3-26.