Dulgău, Bujor: Sigiliile instituţiilor Sătmărene din secolele XVI-XIX (Satu Mare, 1997)
I. Cercetări privind sigiliile instituţiilor locale dim sec. XVI - mijlocul sec. XIX
20 populaţie săsească (Sibiu, Braşov, Bistriţa) aceste sigilii au fost la început comune cu ale scaunelor pe care le întemeiaseră încă din epoca venirii lor aici sau cu a districtelor respective89. Printre primii cercetători care au studiat şi publicat concluziile asupra sigiliilor acestor trei oraşe se situează sibianul losef Franz Zimmermann (1850-1935), editor de documente, creator al şcolii arhivistice moderne din Transilvania, arhivar ar Arhivei naţionale săseşti din Sibiu între anii 1875-1908, cu merite deosebite în transformarea acesteia într-o instituţie publică90. Rezultatele cercetărilor întreprinse asupra sigiliilor medievale ale Braşovului şi Bistriţei, precum şi a celui mai vechi sigiliu al oraşului Sibiu s-au materializat prin publicarea a trei articole, în limba germană, în revista „Korrespondenzblatt“91. Fiind printre cele mai vechi sigilii orăşeneşti, acestea vor fi preluate şi de S. Jakó în amintita sinteză parţială de sigilografie transilvăneană din 1956, completând prezentarea lor cu sigiliile oraşelor Sighişoara, Mediaş, Sebeş, Cluj, Baia Mare, Dej, Satu Mare, precum şi ale târgurilor Pîncota, Lipova, Ocna Sibiului, Sic şi Sf. Gheorghe din secolele XIV-XV92. Informaţii preţioase privind sigiliile unor oraşe din Transilvania am întâlnit într-un catalog al sigiliilor păstrate în secţia diplomatică a Arhivelor Statului din Budapesta, publicat în 1889. Acesta cuprinde, în ordine alfabetică, sigilii ale regilor, voievozilor, autorităţilor comitatense, oraşelor, instituţiilor ecleziastice, înalţilor dregători, arhiereilor şi altele, cu precizarea anului emiterii documentelor pe care sunt aplicate sau atârnate. Aici sunt înscrise şi sigiliile oraşelor Aiud -1505, Cluj -1499, Sighişoara -1466, Sibiu -1323 şi Oradea -147093. Revenind la amplul studiu datorat lui E. Vîrtosu Din \sigilografia Moldovei şi a Ţării Româneşti, lucrare de referinţă a cercetării sigilografice româneşti, pe parcursul a mai bine de 60 de pagini face o analiză minuţioasă şi atentă a unor sigilii de târguri şi oraşe: Baia, Roman, Şiret, Bîrlad, Piatra şi Botoşani din Moldova,
