Dulgău, Bujor: Sigiliile instituţiilor Sătmărene din secolele XVI-XIX (Satu Mare, 1997)
III. Evoluţia sigiliilor şi tiparelor sigilare aparţinâd instituţiilor sătmărene şi descrierea lor - B. Sigiliile oraşelor şi târgurilor sătmărene
107 emblemă este mănăstirea călugăriţelor dominicane, ea existând încă din veacul al XlII-lea. In plus, cetatea medievală se găsea în partea Sătmarului, iar Mintiul era înconjurat doar cu un gard de mărăciniş, în secolul al XVI-lea, apoi cu palisadă şi şanţ cu apă în secolul al XVII-lea18. Acest sigiliu, fără nici o modificare survenită în timp, a rămas în uz până în anul 1712, ultimul document validat fiind din 1 mai 1712, cosigilat şi cu pecetea Sătmarului19. Pe baza unei înţelegeri în 12 puncte, încheiate la 29 decembrie 1712, cele două oraşe s-au unificat, având la conducere un magistrat comun. Obştea locuitorilor din Mintiu a condiţionat unificarea, printre altele şi de „... păstrarea în continuare a pecetei proprii“, pretenţie înscrisă la punctul 2 al acordului sus-menţionat20. Cu toate acestea, ea încetează a mai fi folosită la validarea actelor ulterioare. Documentele emise de magistratul comun vor purta în mod constant, până în anul 1725, pecetea oraşului Sătmar. 2. ORAŞUL SĂTMAR, asemenea Mintiului, a întrebuinţat foarte devreme peceţi proprii. încă din anul 1323 valida documente cu o pecete mai mică, pe scutul căreia, de formă rotundă, figurau probabil nişte căpriori (chevroane). Textul legendei din exergă: SIGILLVM MINUS DE SOTHMAR21. Pe un document din anul 1433 s-a conservat o amprentă a peceţii mai mari a oraşului, nepublicată până în prezent, folosită, după unele informaţii, încă de la finele secolului al XlII-lea sau începutul celui următor, fiind prevăzut, probabil, cu aceleaşi piese onorabile din pecetea mică22. Credem că sigiliul Sătmarului, conservat pe un act din anul 1453, semnalat într-o lucrare publicată la Budapesta în 18 8 923, a fost realizat cu acelaşi tipar sigilar. în cursul evului mediu Sătmarul era cunoscut ca un important centru de depozitare şi desfacere a sării, transportată de la Ocna Dejului cu plutele pe firul Someşului. în anul 1530