Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)
Istorie şi Geografie Istorică / Geschichte und Landeskunde / Történelem és országismeret - Structura aşezărilor şi structuri confesionale / Siedlungs und Konfessionsstrukturen / Települési és felekezeti struktúrák
80 O VIDIu Gh/tta în sfera preocupărilor privind sărbătorile prăznuite în Ungaria, marcat de partizanatul catolic al noilor iniţiative legislative ale monarhiei27. La 9 ianuarie 1731, Consiliul Locumtenenţial transmitea comitatelor porunca prea-înaltă ca duminicile şi celelalte zile festive decretate să fie respectate cu stricteţe, fiecare om avînd datoria de a dovedi că-i cinsteşte pe Dumnezeu şi pe sfinţi. Conotaţia anti-protestantă a hotărîrii era mai mult decit străvezie. De altminteri, actul îi încuraja deschis pe parohi sau mireni să-i denunţe magistratului local competent pe toţi cei care nesocoteau voinţa suveranului28. Probabil că şi unii dintre destinatarii rescriptului s-au întrebat aidoma nouă: care erau "sărbătorile decretate" avute în vedere de Maiestatea-Sa? Răspunsul fii dat doi ani mai tîrziu. El este cuprins într-o nouă rezoluţie regală, comunicată în teritoriu prin ordonanţa din 27 ianuarie a forului de la Bratislava29. înainte de a face cunoscută lista praznicelor de celebrat, documentul preciza faptul că acestea trebuiau serbate în orice loc, de către toţi locuitorii ţării, fără nici o deosebire sau excepţie. Cei ce naveau s-o facă urmau a fi penalizaţi financiar (nobilii) sau fizic (nenobilii): în cazul primei categorii de sancţiuni, cuantumul amenzii varia între 6 florini (pedeapsa mică) şi 25 de florini (pedeapsa mare); cît priveşte corecţia aplicată oamenilor de rînd, legiuitorul prescria 12 pînă la 50 de lovituri cu bastonul. Cum stabilirea pedepsei cădea în seama magistratului secular (comitatens sau orăşenesc), rescriptul îi cerea acestuia să ia neapărat în calcul gravitatea faptei supuse judecăţii sale, "calitatea" inculpatului, precum şi starea lui materială şi de sănătate. Textul conţine şi o interesantă dispoziţie privind destinaţia sumei provenite din aplicarea sancţiunilor: cu acordul episcopului ordinar sau al arhidiaconului, ea se va îndrepta către parohia sau filia romano-catolică de unde fusese făcută reclamaţia. Iată un bun motiv pentru ca sacerdoţii "latini" să nu ezite a-і demasca pe cei ce nesocoteau zilele festive ale Bisericii lor. Aceasta fiindcă (nu mai era nici o surpriză!) emitentul înscrisului întocmise lista sărbătorilor "de poruncă" în conformitate cu calendarul bisericesc romano-catolic. Anexată documentului expediat de Consiliul Locumtenenţial, ea enumera, în ordine, duminicile din cursul anului (poziţia 1), 44 de praznice din pomenitul 27 O.Ghitta, An Unknown Source concerning the Greek-Catholic Church of Satu Mare County in 1734, în Historicke Studie, 39, Bratislava, 1998, p. 142-143. 28 Arhivele Naţionale, Direcţia Judeţeană Cluj (în continuare A.N.D.J.C.), Fond Prefectura Judeţului Satu Mare, Acta Congregationalia., fasc.8, nr. 38. 29 Ibidem, fasc. 10, nr. 7.; I. Kassics, Enchiridion seu Extractus Benignarum Normalium Ordinationum Regiarum, tom. I, Pesta, 1825, p. 119.
