Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)
Istorie şi Geografie Istorică / Geschichte und Landeskunde / Történelem és országismeret - Structura aşezărilor şi structuri confesionale / Siedlungs und Konfessionsstrukturen / Települési és felekezeti struktúrák
78 O VID iu Ghitta lovitură unirii, încît ea va înceta să mai existe; d.) introducerea corecţiilor gregoriene ar genera cu siguranţă tulburări grave în rîndul ignorantului popor22. în esenţă, Bizanczy ţinuse să sensibilizeze conducerea statului faţă de cauza sa, relevînd cît de sumbre se întrevedeau perspectivele în cazul în care aceasta nu se opunea cu hotărîre planului de promovare în societatea greco-catolică a pomenitei schimbări. Pentru ca lumea supuşilor săi să nu fie zguduită de puternice frămîntări confesionale - capabile a compromite atît solidarităţi tradiţionale, cît şi viitorul Bisericii unite în zonă -, braţul secular nu trebuia să recurgă decît la o soluţie ce-i stătea la îndemînă: anularea clauzei înscrise în actul din 1692. La 20 august 1720, Carol VI reconfirma împricinata patentă a tatălui său23; o mai făcuse o dată, la 21 iunie 171224. împăratul reîntări "charta" imunităţilor eclezistice ale clerului unit la rugămintea episcopului Bizanczy. Arhiereul tocmai semnalase Curţii abuzurile săvîrşite în teritoriu de către cei însărcinaţi cu întocmirea conscripţiei fiscale generale a Ungariei. Spre deosebire de "ediţia precedentă", textul documentului n-a mai fost republicat în întregime. Readucîndu-1 în actualitate la modul general, emitentul s-a limitat doar la rezumarea acelor prevederi ale vechii patentei, de care conscriptorii trebuiau să ţină neapărat seama. Fireşte, în atari condiţii, apare ca normală neincluderea dispoziţiei leopoldine privind timpul sărbătorii între cele pomenite în sinteză. Să fi fost oare interpretată în epocă această explicabilă carenţă a rescriptului ca un semn că monarhia nu susţinea proiectul episcopului Erdödy25? Greu de spus, în lipsa probelor. Constatăm însă un fapt extrem de semnificativ: începutul deceniului 3 al veacului al XVIII-lea marchează încetarea presiunilor exercitate de conducerea episcopatului de Eger asupra clerului şi a credincioşilor greco-catolici cu scopul de a-і face să respecte calendarul gregorian şi sărbătorile "latine" decretate; în mod cert, după respectiva limită cronologică, vlădicii de la Muncaci nu s-au mai plîns c-ar fi fost constrînşi de prelatul romano-catolic să consimtă la un asemenea pas. Ce a determinat, totuşi, această bruscă schimbare de atitudine a ierarhului "latin"? Nu este exclus ca şi recenta atitudine echivocă a statului faţă de numita problemă să fl jucat un rol însemnat. De bună seamă, a cîntărit foarte greu în balanţă şi opoziţia la schimbare manifestată deja de "purtătorii de 22 A. HODINKA, Törtönete, p. 817. 23 J. Basilovits, Brevis Notitia Fundationis Theodori Koriathovits ohm Ducis de Munkács, voi. II, Cassovia, 1799, p. 152-155; J. Fiedler, Beitrage zur Geschichte der Union der Ruthenen in Nordungern, Wien, 1862, p. 36-37. 24 J. Basilovits, Brevis Notitia, voi. II, p. 191-200. 24 B. BOYSAK, The Fate of the Holy Union in Carpatho-Ukraine, p. 65.
