Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)
Istorie şi Geografie Istorică / Geschichte und Landeskunde / Történelem és országismeret - Structura aşezărilor şi structuri confesionale / Siedlungs und Konfessionsstrukturen / Települési és felekezeti struktúrák
58 Viorel Ciubotă şi nici despre scutiţii stăpânilor de pământ care trebuiau să fie în număr destul de însemnat, dacă ţinem seama de conscripţia din 1725 amintită mai înainte. Tot aşa de relativ ar fi să stabilim naţionalitatea locuitorilor din comitatul Ugocea pornind de la numele de familie a conscrişilor, aşa cum a fost tendinţa în istoriografia maghiară, tendinţă reprezentată cel mai bine de opera lui Acsády Ignác. Acesta, pe baza numelor de familie, găsea în 1715 în Ugocea 775 de maghiari, 206 slovaci sau ruteni şi 1 sârbo-croat. Iar în 1720, 577 maghiari, 161 slovaci sau ruteni şi 1 sârbo-croat22. Proporţional, maghiarii ar fi reprezentat 78,08 % din populaţie, rutenii 21,79 % iar sârbocroaţii 0,13 %. Românii nici nu apăreau la începutul veacului al XVIII-lea în Ugocea! în ceea ce priveşte localităţile, Acsády găsea în Ugocea 18 sate curat maghiare şi 21 mixte, cu majoritate maghiară. Cercetările au scos la iveală o conscripţie efectuată de episcopul Bârkoczi în comitatul Ugocea, în timpul vizitaţiei canonice efectuate aici între 7-10 iulie 174823 . El audiază în această perioadă pe reprezentanţii (în general preoţi) a 72 de localităţi: 63 din comitatul Ugocea, 7 din comitatul Satu Mare, 2 din comitatul Bereg. Este un argument solid pentru veridicitatea informaţiilor cuprinse în conscripţie. Din punct de vedere religios, populaţia comitatului se împărţea în 471 suflete romano-catolici (5,51 %), 2478 reformaţi calvini (29,01 %) şi 5470 greco-catolici (64,08 %). Nici situaţia populaţiei pe naţionalităţi nu este cu mult diferită : 4289 de ruteni (50,22 %), 2949 maghiari (34,53 %) şi 1148 români (13,86 %). La aceştia trebuie să mai adăugăm, după o statistică din 1743, cele 19 familii evreieşti, ceea ce reprezintă aproximativ 76 de suflete, 37 ţigani şi 5 armeni24. Dacă folosim acelaşi indice de 4,5 membri pentru o familie şi vom calcula, aproximativ, câte familii reveneau la un sat în 1748, vom observa că diferenţele nu sunt aşa de mari faţă de conscripţiile din primele 3 decenii. Aceasta demonstrează că sporul populaţiei s-a făcut în limite normale şi nicidecum pe calea unei migrări masive a rutenilor şi românilor, aşa cum greşit susţinea istoriografia maghiară. în Veresmart, în 1713 erau 13 familii, 1720, 33 de familii, 1723-25, 31 familii, în 1747, 30 familii iar în 1748, 33 familii. La Rákász în 1715 erau 16 familii, în 1723 23 familii, în 1747 27 22 Acsády / 1896,146-147 23 Ciubotă / 1999,281 24 Szabó / 1937,257
