Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)

Istorie şi Geografie Istorică / Geschichte und Landeskunde / Történelem és országismeret - Structura aşezărilor şi structuri confesionale / Siedlungs und Konfessionsstrukturen / Települési és felekezeti struktúrák

Viorel Ciubotă (România)

Cel mai mic comitat al Ungariei de altădată, având o suprafaţă de 1213 kilometri pătraţi, reprezintă indiscutabil un model perfect de cercetare, mai ales pentru studierea unui subiect ca cel de genul relaţiilor interetnice în zona de contact româno-maghiară-ucraineană. Făcând parte dintr-o vastă arie geografică care se întinde din Slovacia, sudul Poloniei, Ucraina Transcarpatică, nord-vestul României şi nord-estul Ungariei, Ugocea s-a integrat armonios în toate procesele economice, politice, culturale desfăşurate de-a lungul secolelor pe acest vast areal, matrice spirituală pentru toate popoarele care au trăit în zonă. Lucrul acesta era remarcat încă în anul 1984 de cercetătorul Adrian Fochi, care a închinat şi o carte acestui areal geografic şi spiritual: "în jumătatea de nord a ţării noastre, precum şi pe teritoriul celorlalte state din zonă (Cehoslovacia, Polonia, Ucraina şi Ungaria), de-a lungul secolelor, s-au manifestat cu putere o sumă de factori care au contribuit la unificarea culturală a zonei, conferindu-i o fizionomie proprie foarte marcată, care se defineşte prin caracterul "carpatic" al întregii zone... Contactele interetnice au fost vii şi directe, de la om la om, şi toate au contribuit la realizarea unei forme de cultură materială şi spirituală identică sau foarte asemănătoare, fapt ce se cuprinde în noţiunea mai largă de "cultură carpatică"1.

O cercetare demografică a comitatului Ugocea este facilitată de existenţa unui număr relativ important de conscripţii fiscale, mai ales pentru primele trei decenii ale veacului al XVIII-lea. Ele, înscrindu-se în politica promovată de Curtea vieneză, aveau ca scop cunoaşterea numărului exact de supuşi, precum şi a resurselor lor economice, lucru care era de altfel în totală contradicţie cu viziunea nobilimii asupra problemei. împăratul Carol al VI- lea (1711-1740) a fost animat în mod sincer de dorinţa ameliorării soartei ţăranilor iobagi, ori fără o cunoaştere a numărului şi situaţiei lor materiale, orice efort de reglementare ar fi fost inutil* 2.

Realităţi demografice în comitatul Ugocea în prima jumătate a

SECOLULUI AL XVIII -LEA

'ADRIAN Fochi, Paralele folclorice. Coordonatele culturii carpatice, Bucureşti, 1984. Aceeaşi idee este susţinută de Nicolae Dunăre, Civilizaţie tradiţională românească în curbura carpatică nordică, Bucureşti, 1984. Ideea este reluată de Vladimir Trebici şi Ion Ghinoiu, Demografie şi etnografie, Bucureşti, 1981.

2cf. ACSÂDY IGNÁC, A magyar jobbágyság története, Budapesta, 1944, p.345-347 şi D. PRODAN, Les migrations des roumains au-delă des Carpathes au XVIII-éme siecle, Sibiu, 1945, p.28-30.