Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)
Istorie şi Geografie Istorică / Geschichte und Landeskunde / Történelem és országismeret - Regiuni de frontieră şi zone de contact / Grenzreionen und Kontakträume / Határvidékek és kapcsolódási területek
316 Vasile Marina Vom încerca în cele ce urmează să urmărim evoluţia procesului de asimilare a moldo-românilor din Ucraina: Evoluţia procesului de asimilare a românilor (moldovenilor) din Ucraina în lumina recensămintelor sovietice din anii 1959, 1970, 1979, 1989 Naţionalitatea Recunosc în calitate de limbă maternă limba naţională ________________________(%)________________’______ 19591970 1979 1989 Românii 84,3 64,5 41,0 62,3 Moldovenii 83,0 83,3 80,0 78,0 Reeşind din aceste cifre se pare că moldovenii sunt supuşi unei asimilări mai reduse decât românii, ceea ce nu corespunde adevărului. Asimilarea s-a produs în special în regiunile îndepărtate de România, în timp ce românii locuiesc, conform aceloraşi date, la Cernăuţi şi Transcarpatia. Se naşte întrebarea: în ce mod autorităţile comuniste au reuşit să păstreze un număr atât de înalt de moldoveni? După părerea noastră scăderea aparentă a numărului românilor şi stabilitatea procentajului moldovenilor s-a produs artificial prin transformarea mecanică a românilor în moldoveni. Despre acest joc comunist ne putem convinge uşor privind cifrele referitoare la reducerea numărului românilor din 1970 până la 1979 cu 23,5% şi creşterea numărului lor în următorii 10 ani cu 21%. Deznaţionalizarea formală a românilor din Ucraina a atins apogeul său în perioada din 1959-1979, adică perioada "terminării" construcţiei socialismului dezvoltat şi al victoriei lui definitive. începând cu anul 1989 se poate observa un proces invers. în concluzie vom sublinia că românii din Transcarpatia - Ucraina în pofida încercărilor la care au fost supuşi pe parcursul ultimelor treizeci de ani şi-au păstrat atributele etnice esenţiale; limba, teritoriul, obiceiurile, religia. Die Rumänen in Transkarpatien in den letzten drei Jahrzehnten Zusammenfassung Die Arbeit zeigt die ersten Ergebnisse einer ethnologischen Feldforschung des Transkarpatien-Instituts der Universität üCgorod, Ukraine, und des Kreismuseums Satu Mare (Sathmar), Rumänien, im Kreis Pereéin, in den Gemeinden Paraskova und Veliki Bérezni, im Dorf Niséea. In diesen Dörfern wurde eine Bevölkerung angetroffen, die eine archaische rumâni-
