Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)

Istorie şi Geografie Istorică / Geschichte und Landeskunde / Történelem és országismeret - Regiuni de frontieră şi zone de contact / Grenzreionen und Kontakträume / Határvidékek és kapcsolódási területek

ZEGUC 1965: I. Zeguc. Die nationalpolitischen Bestrebungen der Karpato- Ruthenen 1848-1014, Wiesbaden;

Particularitatea carpato-rusynă văzută ca un model de identitate frontalieră: câteva reflecţii pentru cercetarea regiunilor în viitoarea Europă centrală

Rezumat

Situaţia chestiunii rusyne simplificată datorită limitelor acestei lucrări, este totuşi foarte utilă pentru a evidenţia anumite consideraţii generale referitoare la identitatea graniţelor, confirmând faptul că putem obţine explicaţii pentru întreg pornind de la particular şi nu întotdeauna vice-versa.

în zilele noastre chestiunea rusynă este un exemplu tipic de coexistenţă a unui dublu tip de naţionalitate "ascunsă": naţionalitatea de deasupra şi naţionalitatea de dedesupt. Sub termenul de "naţionalitate de deasupra" înţelegem statutul naţionalităţii sau a minorităţilor naţionale conferite de autoritatea de stat într-un anume scop, poate cultural ori, adesea politic, aşa cum se poate deduce din politica Poloniei, Slovaciei, Ungariei sau a Iugoslaviei. "Naţionalitatea de dedesubt" este rezultatul eforturilor unei inteligenţe date, care într-un anumit moment al dezvoltării sale culturale simte nevoia sau pur şi simplu doreşte să se exprime ca o particularitate a întregului şi nu ca parte a altei particularităţi.

Noi dorim să evidenţiem că a fi o minoritate înseamnă adesea a fi o elită, dar petnru ca o minoritate să existe e nevoie de o majoritate, însă aceasta din urmă nu trebuie întotdeauna să fie opusă minorităţii. Din acest motiv nu înţelegem nevoia şi dorinţa de statut a minorităţilor naţionale, ca şi cum definirea minorităţii etnice ar putea diminua importanţa grupului social. Asemenea identităţi de frontieră pot fi depăşite, urmând modelul rusyn, aproape pretutindeni: instroveneţienii în Slovacia şi Croaţia şi ladinii dolomitani şi romanşii între Italia şi Elveţia (Calvi 1999a)

Analiza acestor identităţi frontaliere prevede o nouă abordare atât pentru istorici, cât şi pentru politicieni, de vreme ce, în opinia noastră, viitorul va fi ilustrat de capacitatea de a trece peste conceptul de naţiune şi cultură naţională, căutând toate acele culturi ce coexistă într-o regiune şi care împreună cu alte particularităţi şi regiuni pot oferi noi forţe academismului şi politicii. în acest scop, vom fi nevoiţi să uităm studiile demodate, limitate la frontierele de stat şi să căutăm noi zone de cercetare în care interdisciplinaritatea şi transdisciplinaritatea vor merge alături de nevoia Europei de a obţine un caracter supranational, capabil să înglobeze moştenirile imperiale, naţionale şi internaţionale pe care istoria Europei lett etalat până acum.

The Carpatho-Rvsyn Particularity As A Model Of Borderland 297