Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)

Istorie şi Geografie Istorică / Geschichte und Landeskunde / Történelem és országismeret - Regiuni de frontieră şi zone de contact / Grenzreionen und Kontakträume / Határvidékek és kapcsolódási területek

284

Meinolf Arens

Peyer-Müller, Fritz: Reformierte Ungarn in der Sowjetunion. Eine Minderheitenkirche in der Karpato-Ukraine, 15/11 1987, S. 21-30. SzöllöSY, Paul: Unter Ungarn im ukrainischen Maramuresch. 24/7-8 1996, S. 36-38.

Scurt istoric al Transcarpatici ca regiune politico-administrativă

şi etnografică

Rezumat

Graniţele politico-administrative ale Transcarpatici nu se suprapun cu cele etnografice. Cele politico-administrative rezultă din schimbările politice ale graniţelor de state şi de provincii începând cu anul 1918, iar cele etnografice reflectă delimitarea mai puţin precisă a proceselor de evoluţie în toate domeniile vieţii din ultimele secole. Teritoriul politico-administrativ al Transcarpatici a constituit până în anul 1919 parte integrantă a fostului Regat al Ungariei, a cărei istorie şi mod de viaţă a influenţat populaţia colonizată în mod hotărâtor. Pe de altă parte evreii şi populaţiile slave de răsărit, cum ar fi huţulii ortodocşi sau uniţi şi-au păstrat modul de viaţă din regiunea de provenienţă din Galiţia.

Transcarpatia a rămas până în prezent o regiune culturală de tranziţie între Europa central-estică şi de răsărit. Deoarece regiunile de frontieră au reprezentat din mai multe motive o ameninţare cronică pentru ideologiile şi sistemele de stăpânire totalitare, acestea au încercat în Europa secolului al XX-lea să le omogenizeze. Aşa s-a întâmplat şi cu Transcarpatia. Or nimicirea populaţiei evreieşti din această regiune, _ lichidarea clasei burgheze, marginalizarea şi subjugarea populaţiei autohtone nu a reuşit să nimicească specificul etnografic şi politic al regiunii Transcarpatia şi al identităţii locale a locuitorilor ei.

Moştenirea cea mai dificilă a stăpânirii totalitare comuniste o reprezintă situaţia economică aproape fără perspective a regiunii şi ca urmare emigrarea masivă a tinerei generaţii. Acest factor ar putea să ducă - după distrugerea şi jefuirea majorităţii moştenirii culturale a Transcarpatiei (între 1944 şi ca. 1980) - la desfiinţarea unei întregi regiuni culturale europene.