Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)
Istorie şi Geografie Istorică / Geschichte und Landeskunde / Történelem és országismeret - Nationalităţi, minorităţi etnice şi stat / Nationalitäten, ethnische Minderheiten und Staat / Nemzeti és etnikai kisebbségek, állam
Dorin Dârăban (România) 1. Atitudine şi comportament în lagărele de muncă sovietice O dramatică măsură luată împotriva etnicilor germani din România a reprezentat-o deportarea unor masive grupuri de populaţie în ianuarie 1945. Motivele aduse erau acuzaţiile de colaboraţionism şi pericolul ce-1 reprezentau pentru spatele frontului sovietic. Deportările s-au făcut în condiţii grele, în plin război, iama, fiind deportaţi nu numai bărbaţi ci şi femei sau copii. Germanii trebuiau să dea seama ca un popor învins, creându-se un precedent periculos prin deportarea cetăţenilor unei ţări cu care se încheiase un tratat de armistiţiu. Majoritatea măsurilor au fost impuse de la Moscova prin intermediul administraţiei militare sovietice. Prin ordinul 031 al Comisiei Aliate de Control se cerea Consiliului de Miniştri ca în perioada 10-20 ianuarie să se facă mobilizarea la muncă a etnicilor germani din România. La 18 ianuarie 1945 Consiliul de Miniştri dă un comunicat în care se ordonă mobilizarea la muncă a bărbaţilor între 17- 45 de ani şi a femeilor între 18-30 de ani. Cei mobilizaţi trebuiau să aibă asupra lor îmbrăcăminte de iarnă, bocanci, lenjerie de pat, obiecte sanitare şi de uz casnic, hrană pentru 15 zile, greutatea bagajului să nu depăşească 20 kg. Cetăţenii mobilizaţi vor avea dreptul de a scrie scrisori şi de a primi colete poştale iar cei care se vor sustrage de la mobilizare vor fi aspru sancţionaţi. Se cerea totodată organelor locale întocmirea unei liste cu cei care merita a fi scutiţi, care urma să fie înaintată Comisiei Aliate de Control. Printr-o acţiune nocturnă, bine organizată, şvabii sătmăreni au luat calea lagărelor de muncă sovietice. In lagăre, deportaţii erau confruntaţi cu efortul mare, supradimensionat în care zilele de repaos sau de sărbătoare erau aproape necunoscute. Nepregătiţi pentru o astfel de muncă, fără un instructaj sau echipament adecvat erau introduşi direct în mină. Prestau o muncă rudimentară fiind la discreţia totală a autorităţilor lagărului. Din relatările deportaţilor se desprind câteva lucruri comune privind munca în mină: impactul cu atmosfera subterană, efortul mare depus, mulţimea de accidente etc. Bărbaţii relatează cu mai multă detaşare evenimentele nedorite spre deosebire de femei care au trăit mai puternic spaima şi emoţiile acestora. Condiţiile grele de muncă şi cvasi gratuitatea ei erau argumentate prin motivul reparării pagubelor de război pricinuite de armata germană. Din relatările deportaţilor se poate observa dramatismul situaţiei lor, pierduţi în inima Ucrainei, la mii de kilometri depărtare de casă şi de cei Deportarea şvabilor sătmăreni în U.R.S.S, în ianuarie 1945
