Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)
Istorie şi Geografie Istorică / Geschichte und Landeskunde / Történelem és országismeret - Structura aşezărilor şi structuri confesionale / Siedlungs und Konfessionsstrukturen / Települési és felekezeti struktúrák
Barbu Ştefânescu, Aurel Chiri ac (România) Mai întâi vrem să ne exprimăm satisfacţia că Universitatea din Oradea are onoarea de a găzdui lucrările unui forum internaţional cu o tematică atât de generoasă: relevarea varietăţii şi specificităţii etnice şi confesionale într-o zonă de interferenţă specifică Europei Centrale. Această varietate constituie, iară îndoială, o importantă zestre a Europei şi ca atare ea trebuie cunoscută în vederea prezervării. Rândurile de faţă se situează la capătul mai multor ani de cercetări de teren având ca studiu evoluţia comunităţilor româneşti din Ungaria de astăzi, în anul 1991 Ministerele Culturii din România şi Ungaria au iniţiat un prim proiect de cercetare a comunităţilor cu populaţie mixtă, româno-maghiară, aflate de o parte şi de alta a graniţei dintre cele două state. Din partea română s-a ocupat de partea logistică, de alegerea localităţilor-pilot şi de efectuarea celei mai mari părţi a cercetării Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea, în vreme ce din partea maghiară a făcut acelaşi lucru Muzeul din Szolnok. Echipe mixte au încercat să cerceteze împreună aspecte de ordin istoric, etnologic şi sociologic privind aceste comunităţi, respectiv Apateu şi Săcal aparţinătoare judeţului Hajdu-Bihar din Ungaria, Remetea şi Finiş în judeţul Bihor din România. în cele din urmă cercetările au fost efectuate de către fiecare echipă separat, respectiv echipa din România s-a preocupat mai mult de cercetarea aspectelor privind comunităţile româneşti din Ungaria, iar colegii maghiari de comunităţile maghiare din România, cu sesizarea de către fiecare a interferenţelor inevitabile. în această formulă, cercetarea s-a derulat pe parcursul a trei ani, ea fiind urmată de o alta efectuată de Muzeul Ţării Crişurilor şi Universitatea din Oradea, pe de o parte, şi Muzeul Deri din Debrecen, pe de altă parte. S-au schimbat şi localităţile cercetate, încercându-se studierea, de o parte şi de alta a graniţei, a localităţilor situate în Valea Ierului, iarăşi de o parte şi de alta a graniţei (în România satele situate între Sălard şi Valea lui Mihai, în Ungaria, cele dintre Bedeu şi Letavertes). Pentru echipa română s-a ivit posibilitatea studierii evoluţiei unor comunităţi greco-catolice, după ce cu prilejul cercetării anterioare fuseseră luate în studiu comunităţi româneşti ortodoxe. Să subliniem spiritul colegial, chiar prietenesc în care s-au desfăşurat ambele cercetări şi să ne exprimăm regretul că rezultatele acestor cercetări nu s-au materializat, aşa cum se prevăzuse iniţial, într-un volum comun. După ştiinţa noastră partea maghiară a publicat parţial rezultatele primei CÂTEVA CONSIDERAŢII ASUPRA EVOLUŢIEI COMUNITĂŢILOR ROMÂNEŞTI din Ungaria în secolele xix-xx
