Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)
Istorie şi Geografie Istorică / Geschichte und Landeskunde / Történelem és országismeret - Structura aşezărilor şi structuri confesionale / Siedlungs und Konfessionsstrukturen / Települési és felekezeti struktúrák
120 Bujor Dulgäu Calvinii maghiari sătmăreni erau subordonaţi din punct de vedere organizatoric districtului numit "Dincolo de Tisa", având reşedinţa la Debreţin19. Practic, e vorba de teritoriul situat dincoace de Tisa, până la Piatra Craiului, de unde începea Transilvania istorică. Dacă în 1786 ponderea lor, în raport cu totalul populaţiei comitatului, era de 22,31 la sută, în 1846 ea se cifra la circa 38 la sută (95.416 credincioşi)20. Statistica din 1846 consemnează şi prezenţa a 1000 de evanghelici. Cine sunt aceştia? Cunoaştem că în localitatea Ciumeşti exista, în prima decadă a secolului al XIX-lea, biserică evanghelică21. Biserica evenghelică-augustană din Cărei a fost sfinţită în 182322, iar în Baia Mare ea a fost construită la începutul veacului trecut23. Credincioşii sătmăreni de confesiune romano-catolică erau arondaţi, în primii ani ai secolului al XIX-lea, Episcopiei romano-catolice de Agria, aflată sub autoritatea Arhiepiscopiei de Strigoniu. Această episcopie avea jurisdicţie asupra unui teritoriu extrem de vast şi dificil administrabil: comitatele Abauj, Zemplén, Sáros, Heves, Borsod, Szabolcs, Ung, Bereg, Satu Mare, Ugocea, Maramureş, "Districtul iazigilor" şi "Cumania Mare"24, încă din timpul împăratului Carol al VI- lea (1711- 1740) s-a născut ideea constituirii, prin desprindere, a unei noi episcopii cu reşedinţa la Satu Mare sau Baia Mare. Ideea e îmbrăţişată şi reluată sub Maria Terrezia (1740- 1780), dar fără succes, datorită Capitlului din Agria şi a primatului Ungariei, care se opuneau cu îndârjire25. Iosif al II- lea (1780- 1790) insistă în direcţia înfiinţării unui vicariat pentru parohiile situate la mare distanţă de reşedinţa episcopală. Consiliul Locotenenţial a şi fixat teritoriul de competenţă al acestui vicariat asupra comitatelor Bereg, Ung, Ugocea, Maramureş şi Satu Mare, totalizând 60 de parohii şi cca. 34.000 de credincioşi. Acest proiect se stinge şi el odată cu moartea împăratului reformator26. Vacanţa episcopală survenită în 1799, la moartea episcopului Eszterházy Károly, a creat premise favorabile transpunerii în practică a vechilor proiecte. Ca urmare, în 1804, Episcopia de Agria a fost ridicată la rangul de arhiepiscopie, luând naştere, 19 Ioan Lupaş, Istoria bisericească a românilor ardeleni, ediţia a Il-a (introducere, note, comentarii de D. Radosav), Cluj - Napoca, 1995, p.221 20 Balog Margit, Gergely Jenő, op.cit., p. 152 21 Bujor Dulgäu, Sigiliile instituţiilor sătmărene din secolele XVI-XIX, Editura Muzeului Sătmărean, Satu Mare, 1997, p.258. 22 Borovszky Samu, op.cit. p. 190. 23 Ibidem, p. 215 24 A szatmári püspöki egyházmegye emlékkönyve (Schematismus centenariu) 1809 - 1904, Szatmár, 1904, р.14. 25 Idem, p. 12. 26 Idem, p. 13.