Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 1. (Satu Mare, 1998)
Cuvănt înainte
Cuvânt înainte Ceramica, datorită vechimii, s-a dovedit a fi unul din cele mai importante izvoare de cunoaştere a istoriei. Prin ceramică şi cu ceramică se pot descrie, se pot presupune şi dovedi nenumărate aspecte ale vieţii care altfel ar fi putut rămâne neexplicate pentru veşnicie. Studierea ceramicii a demonstrat faptul că, în cazul prelucrării şi decorării ei, nu putem vorbi despre influenţe sau împrumuturi, ci mai degrabă despre similitudini ce dau de gândit. încă din vremuri neolitice, ceramica ajunsese la o mare diversitate de forme, ornamente şi funcţionalităţi care au fost studiate şi interpretate de sute şi mii de arheologi români şi străini. Vase de uz comun şi uz curent, alături de vase rituale, sunt prezente în nenumărate culturi ce s-au succedat din preistorie până în zilele noastre. Diversele categorii ceramice cunoscute nouă azi sunt rezultatul unor experimente repetate, al unor încercări. Evident, prima categorie cunoscută, deci şi cea mai veche, este olăria populară, ceramica populară. Toate categoriile ceramice pe care le-a inventat omul în diversele etape ale istoriei şi în diferite locuri de pe pământ presupun o cunoaştere precisă a materiei prime - lutul, dar şi a proprietăţilor fizice ale diverselor tipuri de argile în anume condiţii tehnologice. Se mai adaugă aici cunoaşterea perfectă a degresanţilor, coloranţilor, combustibililor etc. Olarii de pretutindeni cunoşteau şi cunosc bine fondul bicenotic local, dar şi fondul de minerale şi roci utile. De aici şi diversitatea mijloacelor de colorare a ceramiciide la vegetale şi minerale de tot felul, la modalităţi tehnologice variate, procese fizice şi chimice aplicate empiric, ceea ce presupune o experienţă îndelungată transmisă din generaţie în generaţie. Lutul, argila cea mai răspândită (în toate timpurile şi pe multe meridiane), este acela pe care olarii români îl numesc de obicei ’’lutul de oale”. Este argila plastică ce devine, în starea ei precară, amorfa şi anonimă, prin apă, foc şi meşteşug, viaţă şi istorie. Lutul prefăcut în formă, vine la masa istoriei ca un martor. Vasele închid în ele frânturi de istorie, ne spun peste veacuri, povestea celor care le-au lucrat. Aşa cum afirmă reputatul cercetător P.H.Stahl „aşa cum se găseşte în natură, nu are nimic care să ne sugereze, câtuşi de puţin, că ar ascunde în el frumuseţe. Cei care dau strălucire materiei informe şi cenuşii sunt olarii“. Ceramica populară, cea de producţie artizanală sau industrială ocupă şi azi un loc însemnat în economia muzeelor ceea ce, în parte, justifică şi marele interes al specialiştilor, dar şi al publicului pentru acest domeniu de referinţă pentru civilizaţia tradiţională din ţara noastră. Colecţiile muzeale de ceramică ce conţin piese aparţinând diverselor centre ceramice, valorificate fie prin expoziţii, fie prin publicaţii, vin să creioneze o hartă vie a ceramicii de pe teritoriul ţării noastre. Prof. Univ. Dr. loan Godea MUZEUL JUDEŢEAN SATU MARE
