Ciubotă, Viorel et al. (szerk.): Episcopia greco-catalică de Mukacevo documente 2. (Satu Mare, 2012)
L. Marta: Fast şi splendoare in capitala nordică a dacilor de la Mala Kopanya
Mala Kopanya / Мала Копаня FAST ŞI SPLENDOARE ÎN CAPITALA NORDICĂ A DACILOR DE LA MALA KOPANYA în zona din Ucraina aflată la vest de Carpaţi, în satul Mala Kopanya, la doar 15 km de localitatea de frontieră Tarna Mare, se află una dintre cele mai impresionante cetăţi dacice. O mare parte din suprafaţa sa a fost deja cercetată, conturându-se imaginea unei aşezări ce a reprezentat un important centru al civilizaţiei dacice, una dintre davele la care fac referire autorii antici. O mare parte din ceea ce cunoaştem despre cetatea dacică de pe malul Tisei se datorează profesorului Vjaceslav Kotigorosko de la Universitatea din Ujgorod, care de peste 35 ani, în fiecare vară, realizează săpături arheologice ce ne aduc informaţii noi referitoare viaţa oamenilor care au trăit în zona Tisei superioare, în ultimul secol al erei păgâne şi în zorii erei creştine. Aşezarea, cu o suprafaţă de 3,5 ha, se află pe un deal cu pante abrupte de pe malul drept al Tisei, intr-un defileu în care, ieşind spre câmpie, râul străbate ultimele culmi ale Carpaţilor. Sistemul de apărare al cetăţii este deosebit de complex, demn de un mare centru politic, comercial şi religios aflat la fruntariile nordice ale Daciei. Dealul, ce are pe trei laturi pante abrupte cu înălţimi de 80 metri, a fost înconjurat de un zid imens, construit din pământ, piatră şi bârne de lemn. In locurile în care este mai bine păstrat, acesta are şi acum o înălţime de 2,5 m şi o lăţime de 12 m. Pe latura de nord, unde panta dealului este mai domoală, în faţa zidului principal, a fost săpat un şanţ adânc şi au fost amenajate, unul după altul, încă trei valuri de apărare din pământ cu palisade făurite din trunchiuri de copaci. Stratul de depuneri antropice din interiorul fortificaţiei, ce în unele locuri trece de doi metri, atestă o locuire intensă. Alături de nume-roase clădiri obişnuite, care aveau rolul de locuinţe sau anexe gospodăreşti, există şi câteva ce atrag atenţia asupra unor funcţionalităţi aparte. Patru dintre ele, de dimensiuni deosebit de mari (între 70 şi 175 m2) au câte o latură absidată. Având un plan identic cu al sanctuarelor de pe terasele Sarmizegetusei Regia sau din alte dave dacice, aceste construcţii sunt considerate clădiri cu caracter cultic. în mai multe construcţii au fost descoperite cuptoare în preajma cărora se aflau creuzete sau turte şi zgură de metal. Prezenţa cleştilor şi
