Gindele, Robert: Cercetări archeologice în judeţul Satu Mare (Satu Mare, 2014)
1919 - Mai
staţioneze, în special în Arad, decât trupele strict necesare acestei aprovizionări, iar acţiunile lor în această regiune nu trebuie în nici un caz să se întindă la sud de Mureş.” 1919 Mai 2 a) Informaţiuni: 1) Grupul de nord: Asupra forţelor inamicului şi grupării lui, nici o informaţie nouă. Starea morală: aceeaşi; Intenţii probabile: nici una de semnalat. 2) Grupul de sud: Un locuitor arestat de bolşevici şi eliberat de Garda Albă, informează că podul căii ferate de peste Tisa a fost aruncat în aer de bolşevici în cursul nopţii de 2 Mai, astfel capătul arcului principal dinspre Szolnok e rupt şi intrat în apă. De pe linia posturilor noastre nu s-a putut observa, podul fiind foarte lung, iar capătul dinspre noi în bună stare. O delegaţie din Szolnok solicită <pentru> Garda Albă şi populaţia din Szolnok permisiunea de a trece pe malul stâng al Tisei, deoarece bolşevicii retraşi la Abony, văzând că românii nu înaintează cum credeau ei se apropie de Szolnok cu 2 regimente infanterie şi 18 tunuri, pentru reocuparea oraşului şi masacrarea populaţiei româneşti.51 Reg. 11 inf. informează că oamenii foşti în Garda Roşie, trec peste Tisa prin satul Tisza Böff. Nu se ştie dacă ei sunt înarmaţi. S-a intervenit la Divizia 7-a pentru a împiedeca trecerea lor. Detaş<amentul> Colonel Boţea raportează că azi s-au prezentat la Comandamentul Detaşamentului 2 ofiţeri unguri din Szolnok, care au propus predarea oraşului. Operaţiuni: Pe întreg frontul nu a avut loc nici o activitate operativă importantă. In sectorul diviziei l-a Vânători, artileria inamică a tras asupra posturilor noastre, fără a avea vreun efect. La ora 14, s-a prezentat la postul de comandă al Regimentului 2 V-tori, lt.Colonel Werth, comandantul trupelor inamice de la Szolnok însoţit de alţi 2 ofiţeri unguri, trimişi ca parlamentari din partea Comandamentului trupelor ungare, cu însărcinarea de a se prezenta Generalului Comandant al diviziei 2-a Vânători şi a-i înmâna propunerea de armistiţiu scrisă, făcută de guvernul ungur, prin intermediul preşedintelui Wilson,'2 tuturor guvernelor ţărilor cu care Ungaria se află în război: cehoslovac, iugoslav şi român. Prin această propunere guvernul ungar recunoaşte tuturor acestor ţări pretenţiile lor asupra teritoriilor respective din Ungaria, cerând imediat încetarea ostilităţilor şi condiţiunile încheierii unui armistiţiu. Propunerea de armistiţiu a fost transmisă Marelui Cartier General spre a decide.53 Conform ordinelor anterioare, toate podurile de peste Tisa până la Seghedin exclusiv, trebuiau să fie distruse, în scopul ca inamicul să nu-şi poată retrage forţele şi să evacueze materialul la vest de Tisa, dându-i posibilitatea astfel de a reacţiona mai târziu. Marele Cartier General, intenţionând însă ocuparea localităţii Szolnok prin surprindere în scopul de a se pune stăpânire pe tot materialul de cale ferată, care după informaţii ar fi fost evacuat din teritoriul ocupat de trupele române şi blocat în Szolnok, s-a dat ordin Grupului de sud să nu distrugă încă podurile de peste Tisa de la Szolnok, care ar înlesni operaţiunea noastră pentru ocuparea acestui oraş. Acţiunea ofensivă fiind terminată şi în raport cu noua misiune a trupelor de a menţine frontul ocupat şi a asigura ordinea, viaţa şi avutul locuitorilor în ţinuturile eliberate, Comandamentul ia dispoziţiuni pentru o nouă grupare a forţelor în vederea dispozitivului de acoperire dealungul Tisei în care scop se dau ordinele de pregătirea execuţiei nr.5188 şi 5382 din 1 Mai 1919 (vezi anexa nr.l, pag...şi...). Proiectul de gruparea forţelor, pentru efectuarea serviciului de acoperire, este cel indicat mai jos (vezi anexa nr.3, schiţa nr...): 183
